logo

Izolarea de familie a copiilor cu dizabilităţi este „cea mai mare crimă a omenirii”


https://www.ipn.md/ro/izolarea-de-familie-a-copiilor-cu-dizabilitati-este-cea-mai-mare-crima-a-omeniri-7967_1003156.html

În Republica Moldova nu sunt dezvoltate serviciile speciale destinate părinţilor care au copii cu dizabilităţi mentale severe. Prima problemă după naşterea unui asemenea copil este că părinţii nu ştiu cum să-şi ajute copilul, subliniază directorul executiv al asociaţiei obşteşti „Keystone Moldova”, Ludmila Malcoci. În opinia sa, izolarea de familie a copiilor cu dizabilităţi mentale este cea mai mare crimă a omenirii. Solicitată de Info-Prim Neo, Ludmila Malcoci, a spus că, indiferent de dizabilitatea copilului la naştere, susţinerea lui, nu doar prin tratamente medicamentoase, dar şi prin masaj, kinetoterapie, pot să-i dezvolte abilităţi de îngrijire personală pe viitor. „Deşi iniţial se considera că prin plasarea copilului cu dizabilităţi mentale severe într-o instituţie specială acesta va fi îngrijit, iar părinţii vor avea posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii, cred că a fost cea mai mare crimă a omenirii. Din considerentul că într-o instituţie mare, unde sunt mulţi copii cu dizabilităţi severe şi cu personal redus, şi mai ales că este o instituţie în afara societăţii, nicidecum nu ne putem aştepta ca aceşti copii să beneficieze de condiţii bune de dezvoltare. Avem ceea ce avem. Avem adulţi scoşi din instituţii la aproape 40 de ani, care nu pot citi sau să scrie. Nu pot să se orienteze în spaţiu. Sau avem copii scoşi din instituţii la 14 ani, care nu se pot autodeservi. Nu pot mânca singuri, este nevoie să-i înveţi ca pe un nou-născut”, a specificat Ludmila Malcoci. Directorul executiv al „Keystone Moldova”, a menţionat că, atunci când un copil cu dizabilităţi este crescut în familie, este o situaţie cu totul diferită. Aceşti copii sunt cu mult mai dezvoltaţi decât cei din instituţii, chiar dacă provin din familii social vulnerabile. Copiii care cresc în familie au mama alături, le este dezvoltat ataşamentul faţă de părinţi. Aceşti copii observă tot ce fac cei din jur şi, chiar dacă au probleme de învăţare, deprind lucruri prin repetarea a ceea ce văd în jur. „În cadrul Programului „Comunitate incluzivă-Moldova”, băieţii care au fost scoşi din instituţii speciale şi care au abilităţi de muncă au fost angajaţi. Astfel am susţinut băieţii din Orhei să-şi deschidă o mini-fermă de iepuri, care sunt utilizaţi pentru consum. În acest an, este un proiect de 2mii de dolari care va permite să procurăm nişte cuşti pentru iepuri mai moderne, care o să le permită să îngrijească iepurii în condiţii mai bune şi asta ar putea să devină o sursă de venit pentru ei”, a subliniat directorul „Keystone Moldova”. Ludmila Malcoci a menţionat că a avut un caz cu un tânăr de 36 de ani din Călăraşi, care a vrut să lucreze cizmar în Orhei. „Ne-am dus la cizmar şi i-am plătit pentru ca să-l instruiască cum să lucreze cu maşina de cusut. Timp de 2 luni i-am plătit tânărului salariu pentru a-l încuraja să lucreze. Acum este angajat oficial şi ridică salariu pentru munca care o face”, a mai spus Ludmila Malcoci. Potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros în Moldova în anul 2010, doar 7% din moldoveni ar accepta în mediul lor o persoană cu dizabilităţi.