Comunitatea istoricilor din Republica Moldova atenţionează opinia publică din ţară şi de peste hotare, precum şi factorii de decizie, că este îngrijorată vizavi de unele politici păguboase, aplicate în domeniul educaţiei istorice şi pregătirii civice a cetăţenilor. Mai mult chiar, istoricii cred că autorităţile tac vizavi de unele adevăruri istorice, iar în contextul apropierii de UE, oamenilor trebuie să li se reamintească de crimele comise pe acest teritoriu de puterea sovietică. Istoricii au făcut public la o conferinţă de presă desfăşurată la IPN, Memoriul prin care îşi exprimă deschiderea de a contribui prin expertiza şi experienţa pe care o deţin la depăşirea situaţiei semnalizate.
Ion Negrei, istoric, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a declarat că acum societatea moldovenească este antrenată într-o dezbatere despre semnificaţia unor evenimente istorice ce s-au produs în spaţiul basarabean în secolul al XX-lea. „Actualmente, Republica Moldova, traversează poate cea mai dinamică perioadă din istoria sa ca stat independent. Ţara noastră este în situaţia în care este chemată să facă pasul decisiv în proiectarea viitorului său democratic şi european”, a citit istoricul din document.
În Memoriu se menţionează că după ocuparea de către trupele sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, românilor de la extremitatea estică, dar şi reprezentanţilor altor etnii, le-a fost dat să treacă printr-un diabolic experiment social şi politic. Devenind obiect al abuzului şi represiunii, populaţia din aceste teritorii a cunoscut totalitarismul în esenţa/formula sa comunistă, a trecut printr-un şir de cataclisme sociale, derivate ale regimului totalitar sovietic de ocupaţie. Istoricii sunt de părere că autorităţile trebuie să accentueze că victime ale regimului totalitar comunist au fost şi locuitorii de alte etnii din Basarabia, nu doar băştinaşii majoritari.
Istoricii subliniază că în momentul în care Moldova s-a decis să subscrie la valorile democratice ale lumii libere şi a ales alte modele de organizare politică şi socială trebuie să abandoneze clişeele propagandistice despre raiul comunist, despre aşa-zisa eliberare. „Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: pe parcursul secolului XX, în două rânduri, în iunie 1940 şi martie – august 1944, Basarabia a fost obiect de agresiune din partea statului sovietic. Şi astăzi, o parte a teritoriului Republicii Moldova se află sub ocupaţie străină”, se menţionează în Memoriu.
Gheorghe Palade, doctor în istorie, conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, a spus că semnatarii Memoriului resping noţiunea de eliberare de către sovietici şi fac apel la concilierea societăţii care se confruntă cu o diferenţă prea mare de opţiuni.
Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, preşedintele Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”, a menţionat că autorităţile moldoveneşti trebuie să fie atente la ce evenimente participă pentru a nu da apă la moara celor ce distorsionează istoria. Potrivit lui, istoria trebuie tratată corect. Iar în apropierea zilei de 9 mai populaţia ţării va fi din nou bombardată cu tot felul de mesaje propagandistice şi triumfaliste, ce nu fac parte din patrimoniul istoric al ţării.
