În contextul complicat de astăzi singurul lucru bun ce se poate face este să se ia toate măsurile ca acest conflict, conflictul transnistrean, să nu recidiveze. De această părere este istoricul şi publicistul Gheorghe Cojocaru. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, istoricul a mai declarat că schimbările frecvente de Guverne, din ultimii ani, nu par să fi afectat cumva linia generală pe care o promovează autorităţile centrale de la Chişinău faţă de zona transnistreană, transmite IPN.
Gheorghe Cojocaru consideră că în contextul în care tensiunile ruso-ucrainene cunosc cote maxime, iar administraţia de la Tiraspol nu rareori recurge la acţiuni zgomotoase provocatoare, efortul autorităţilor de la Chişinău de a asigura stabilitatea şi previzibilitatea în zonă merită cu atât mai mult să fie apreciat.
Într-o altă ordine de idei, istoricul a declarat că după ce în Guvernul Filip a fost numit un vicepremier pentru reintegrare, se poate spune că problemei transnistrene i se acordă toată atenţia din partea instituţiilor centrale ale statului. Acesta a spus că, chiar dacă de aproape doi ani nu mai au loc întâlniri cu aşa-zisul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, aceasta nu înseamnă neapărat că şi relaţiile cu Tiraspolul au devenit, exact din această cauză, mai reci sau mai calde. În opinia sa, în condiţiile actuale, raporturile cu Tiraspolul se înscriu într-o logică aparte, marcate, în special, de influenţa contextului regional şi european.
Întrebat dacă există premise reale pentru deblocarea discuţiilor, în contextul în care vicepremierul pentru reintegrare vorbea recent de reluarea discuţiilor cu Tiraspolul, istoricul a spus că reluarea negocierilor în formatul „5+2” trebuie privită prin prisma preocupărilor Germaniei care a preluat preşedinţia OSCE. Gheorghe Cojocaru afirmă că Germania îşi propune să convoace şi o mare conferinţă sub egida OSCE privind consolidarea încrederii între părţile implicate în conflictele din fostul spaţiu sovietic.
„Urmărind să consolideze cadrul de securitate european şi încrederea între ţările europene, Germania tinde să nu admită o eventuală decongelare a unor conflicte ca cel din Karabahul de Munte sau cel de pe malurile Nistrului. În 2010 cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev au ajuns la o înţelegere la Mesenberg privind reglementarea transnistreană, prin revenirea acestei zone în cadrul Republicii Moldova”, a subliniat Gheorghe Cojocaru. Potrivit istoricului, singurul lucru care s-a reuşit, însă, de atunci încoace, a fost îndepărtarea fostului lider separatist Igor Smirnov de la Tiraspol.
