Nicio țară fostă socialistă sau din spațiul post-sovietic nu a reușit să se integreze în Uniunea Europeană fără o lege a lustrației. Aceasta lege vizează nu doar oameni care atentează la securitatea națională, dar și oameni care au atentat la sistemul democratic, ea are o arie foarte extinsă de acțiune. Legea Lustrației oferă cu totul alte elemente decât legea votată de Parlament prin care a fost instituită o formulă de restricții pentru unii reprezentanți ai fostului partid „Șorˮ de a participa la aceste și alte alegeri, cu scopul anunțat de „a proteja democrația și statalitatea”. Prin această lege partidul de guvernare a încercat doar să priveze anumite persoane de dreptul electoral, în timp ce legea lustrației este o lege organică pe care o pot aplica atât instanțele de judecată, cât și organele electorale. Declarații în acest sens a făcut jurnalistul Ion Terguță la dezbaterea publică „Duritatea legii și „dinții” democrației în alegeri”, organizată de Agenția de presă IPN.
Ion Terguță a menționat că democrația în Republica Moldova degradează constant și cât se poate de sigur. „Eu nu o să mă mir dacă într-o zi vom ajunge să discutăm despre aspecte ale dictaturii și autocrației în Republica Moldova, pentru că ele încet încep să apare. Elementele sunt cât se poate de clareˮ, a spus el. Jurnalistul a propus autorităților să lupte cu unii membri ai fostului partid „Șorˮ care atentează la securitatea Republicii Moldova, dar să nu taie din drepturile fundamentale care sunt garantate de Constituție, să nu limiteze dreptul de expresie a cetățenilor. Ion Terguță a declarat că Republica Moldova nu poate fi un stat de drept atât timp cât măcar unei singure persoane i se încalcă drepturile.
În altă ordine de idei, Ion Terguță a menționat că nu crede în posibilitatea ca oamenii cărora le-a fost interzis să candideze, nu participă în alegeri, deoarece ei pot fi organizatori politici, lucru care este și mai grav decât faptul de a candida. Aceste persoane nu sunt în față, riscurile lor sunt mai mici, în schimb au toate frâiele în mână. „Dacă într-o localitate se împart bani de către un concurent electoral, polițistul sectorist este primul care trebuie să documenteze acest fapt, după care să-l transmită procurorului, iar procurorii fac o investigație și deschid un dosar penal, iar respectivul concurent electoral poate fi sancționat. Este singura procedură legală care există în legislația Republicii Moldova și care nu a fost aplicată niciodată”, a opiniat jurnalistul.
„Dacă poliția noastră ar aplica legea și în fiecare localitate se știe exact cine, cui și câți bani i-au dat, acești oameni pot fi documentați, pot fi luați ca martori, nu neapărat acuzați, oamenii noștri sunt săraci și iau bani de la toată lume, Dar, dacă ar fi incluși într-un dosar, atunci consecințele vor fi mult mai mari și procesul de combatere a corupției electorale va fi unul clarˮ, a spus Ion Terguță, precizând că personal nu a văzut un proces verbal făcut de un polițist într-o localitate din Moldova în care să se ateste o cumpărare a electoratului, deși se cunoaște că acest lucru este practicat pe larg.
Dezbaterea publică cu tema „Duritatea legii și „dinții” democrației în alegeri” este ediția 2-a din ciclul „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației Soros Moldova.
