Nu tipul de republică asigură valoarea democratică a unei societăți, ci modul în care sunt înfăptuite normele constituționale și implementate mecanismele de control al felului în care sunt respectate aceste norme constituționale și mecanismele de sancționare. De această părere este președintele Centrului de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, Ion Dron, participant la dezbaterile publice: „Președinția, președintele și alegerile prezidențiale: procese, tendințe și efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
În opinia sa, în practică nu există regimuri pure de guvernare. Și chiar și în două state cu aceeași formă de guvernare, fie și vecine, de la un stat la altul diferă modul în care se dezvoltă și cum funcționează acel sistem, fie el parlamentar, prezidențial sau semi-prezidențial.
„Astăzi s-a ajuns într-o situație în care mergem mai prost decât în 1994. În 1994 am început cu un regim semi-prezidențial, am început bine. Am trecut în 2000, la o republică parlamentară, binișor. Din 2016 mergem din prost în mai prost”, susține Ion Dron.
În opinia sa, astăzi Moldova nu este republică semi-prezidențială. Or, republica semi-prezidențială are la temelie o sumă de principii relevante acestei doctrine. Pe când în Republica Moldova există un amalgam de hotărâri și norme constituționale, elaborate și adoptate după conduita unor politicieni, pe fundalul frustrărilor și a ambițiilor personale.
„Noi nu mai putem continua în felul în care suntem. Ar trebui să identificăm o formă de guvernare valabilă, autentică – fie parlamentară, fie prezidențială, fie semi-prezidențială – important e ca cei care ne privesc să înțelegea că avem nevoie de aceste discuții. Noi nu mai putem ascunde capul în nisip”, a declarat președintele Centrului de Inițiative.
În altă ordine de idei, Ion Dron a spus că, din punct de vedere politic, funcția de președinte „este atractivă pentru orice politician, fiindcă, în primul rând, reprezintă o tribună de la care poți promite orice, poți să nu faci nimic și în final ai pe cine da vina – Guvernul și Parlament”.
În opinia sa, trebuie acordată atenție la conținut și nu la formă. Potrivit lui, după formă, instituția prezidențială este una atractivă, dar în esență este „un vas lung, care face doar zgomot”. „Este, de fapt, o pepinieră de blocaje interinstituționale sau de crize politice majore”.
Dezbaterile publice „Președinția, președintele și alegerile prezidențiale: procese, tendințe și efecte”, sunt ediția a 152-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
