Platforma Națională a Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic a venit cu o declarație publică în care califică „involuțiile” care au avut loc în Parlament, în special în data de 3 și 16 decembrie, drept o degradare fără precedent a procesului democratic din Republica Moldova. Aceasta, pentru că au fost promovate o serie de legi care, în opinia membrilor Platformei, nu au respectat principiile de bază privind promovarea actelor legale și principiile de transparență decizională. În opinia lor, aceste legi vin să compromită securitatea economică și socială a statului, subminează eforturile de luptă cu corupția și stabilitatea macro-economică și socială din țară.
Într-o conferință de presă la IPN, Adrian Lupușor, facilitatorul Național al Platformei Naționale, director executiv Centrul Analitic Independent Expert Grup, a menționat că abrogarea „legii miliardului” nu este altceva decât o acțiune care decapitalizează Banca Națională și creează o situație în care aceasta face o emisie neacoperită. Aceasta înseamnă riscuri pentru stabilitatea monedei naționale, riscuri inflaționiste, riscuri pentru stabilitatea monedei naționale. În plus, acesta va obliga Ministerul Finanțelor să emită alte datorii pentru a capitaliza BNM, deoarece BNM nu este o instituție privată, iar decapitalizarea acesteia va obliga Guvernul să emită alte datorii pentru a o capitaliza.
Această emisie nouă de datorii, în opinia sa, va fi la un cost mult mai mare decât legea precedentă, de 5%, deoarece acum dobânzile la valorile mobiliare de stat sunt mai mari de 5%. Costurile pentru bugetul de stat vor crește. Și costurile pentru contactarea datoriei de stat pentru anul viitor vor crește, deoarece acest mecanism va submina încrederea investitorilor în stat. El consider că anularea acestui mecanism creează un precedent periculos prin care statul nu-și onorează angajamentele. Acest lucru va afecta și relațiile cu FMI si alți parteneri și bani ratați din asistența externă. Guvernul anul viitor va trebui să găsească surse pentru a acoperi aceste angajamente financiare. Aceste surse, cel mai probabil, vor fi din optimizări de investiții capitale, cât și probabil, din anumite creșteri de taxe și impozite, „o dublă povară a miliardului asupra plătitorilor de taxe”.
Cea mai bună strategie în cazul „furtului miliardului”, consideră Adrian Lupușor, este identificarea vinovaților care au comis fraudele, aplicarea legii asupra celor vinovați și identificarea banilor delapidați. Alte „șmecherii contabile” reprezintă doar populism, încă o notă de plată pentru populația țării.
Potrivit lui Vladislav Gribincea, director executiv la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, organizație membră a Platformei Naționale, un alt set de modificări adoptate pe 16 decembrie, se referă la proiectul de lege înregistrat cu doar 12 zile în urmă de către câțiva deputați socialiști. Esența acestui proiect este de a limita competența ANI în a aplica sancțiuni funcționarilor publici. Acest proiect de lege, care nu are nici avizul Guvernului, nici expertiza anticorupție, prevede că Agenția Național de Integritate nu va putea sancționa un funcționar public cu pierderea mandatului decât până la un an de zile de la comiterea încălcării. Până la acea modificare, sancțiunea putea avea loc oricând pe durata mandatului. În opinia lui Vladislav Gribincea, asta face practic imposibil ca funcționarii publici care încalcă să-și piardă mandatul.
De asemenea, proiectul, în lectura a II-a, a fost completat cu o prevedere care face imposibilă sancționarea funcționarilor publici pentru imposibilitatea justificării averii. A fost modificat Codul de procedură penală, prin care pornirea de cauze penale pentru averi nejustificate poate avea loc după ce ANI constată irevocabilă abaterea și doar după ce această decizie devine definitivă. Asta înseamnă că este imposibil să-i tragi la răspundere deoarece termenul de prescripție este de 5 ani, iar verificările ANI se fac până la 3 ani, se mai contestă în judecată, respectiv termenul pentru începerea urmăririi penale deja se încheie. S-a introdus neclaritate în privința sistemului de contestare a actelor ANI, așa ca actele ANI să poată fi contestate în judecată nu în 15 zile, dar un an, ceea ce introduce o incertitudine totală în privința efectelor actelor emise de ANI. De asemenea, ANI nu va mai avea dreptul să verifice funcționarii publicii care dețin câteva mandate executive oricând, pe durata oricărui mandat, ci doar pentru ultimul mandat.
„Într-o țară care își declară ca prioritate absolută zero toleranță față de corupție astfel de proiecte nu se pliază nicidecum pe intențiile declarate. Acest proiect a fost promovat cu scopul de a îngreuna și mai mult lupta cu corupția”, a declarat Vladislav Gribincea.
Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și are 96 de organizații membre, 7 dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte peste 255 de organizații. Declarația a fost semnată de 93 de organizații membre.