Legislația Republicii Moldova este adaptată practicilor europene, dar există deficiențe în implementarea acesteia. Reforma justiției ar putea spori atractivitatea investițională în Republica Moldova. Opinii în acest sens au fost enunțate în cadrul Forumului Presei Economice, organizat de Clubul Presei Economice, cu privire la activitatea pe parcursul a 100 de zile a noului Guvern, transmite IPN.
Ana Groza, director executiv al Asociației Investitorilor Străini, spune că oamenii de afaceri așteaptă din partea Guvernului reforme reale, cu rezultate palpabile, iar reforma justiției este cea mai așteptată. Membrii Asociației au venit cu propunerea către Guvern de creare a unei comisii speciale a partenerilor de dezvoltare, care vor iniția procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor. „Propunem ca evaluarea să fie făcută anual și nu o dată la trei ani. Și obligatoriu cu evaluarea și analiza veniturilor atât a judecătorilor și procurorilor, dar și a rudelor până la gradul III”, a spus Ana Groza.
Directoarea Asociației mai spune că își dorește ca autoritățile statului să elaboreze și implementeze politici care să rețină forța de muncă în Moldova, dar și să faciliteze importarea ei. Se necesită finalizarea reformelor administrației publice locale, depolitizarea acesteia. De asemenea, ar fi bine ca sistemul educațional să pregătească specialiști după necesitatea companiilor.
Mariana Rufa, directoarea executivă a Asociației Businessului European, susține că, în colaborare cu guvernarea actuală, s-au reușit câteva mici succese pe domeniul monopolurilor, cum ar fi blocarea exportului de metale. Proiectul acestor modificări este încă la Ministerul Economiei, unde au loc discuții. S-a avansat oarecum pe domeniul importului de carne.
„Am venit cu un draft de modificări, au fost discutate și analizate. Acestea scot în evidență niște cifre cutremurătoare, care arată veniturile ratate la bugetul de stat. Acum se avizează aceste modificări și sperăm că în curând situația va fi mult mai clară”, a subliniat directoarea executivă a Asociației Businessului European. Mariana Rufa a mai spus că, spre regret, Moldova e într-o întârziere de circa doi ani la capitolul exportului de carne de pui și ouă pe piața UE. „Procedurile interne, cele de audit, întreprinse de ANSA nu au loc”, spune directoarea.
Mila Malarău, director executiv al Asociației Patronale Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), a remarcat că se dorește o comunicare eficientă cu factorii de decizie și că în 100 de zile a reușit să aibă un dialog bun cu miniștrii cheie pentru politicile de afaceri. Eforturile factorilor de decizie trebuie concentrate, în special, în domenii ca justiția. La fel, e necesară o infrastructură care să permită dezvoltarea eficientă a businessului. Este importantă dezvoltarea sectorului energetic. „Nu va fi atractiv climatul investițional în momentul în care nu va exista siguranța că oricare agent economic are acces la un act de justiție echitabil”, a spus Mila Malarău.
Victor Durleșteanu, președintele Camerei de Comerț Moldo-Chineză, a spus că investitorii nu vin în Moldova pentru că lipsește stabilitatea. Nu există memoria instituțională atunci când se schimbă guvernarea. Moldova nu are infrastructură, nu are drumuri. Nu e gata să asigure trasee turistice pentru China.
Prezent la eveniment, ministrul economiei și infrastructurii, Vadim Brînzan, a spus că în cele trei luni s-a lucrat pentru a obține „patru de D”: Deconspirare, Demonopolizare, Dezetatizare și Dezvoltare. Ministrul susține că atunci când a venit la minister a observat că instituțiile statului au devenit vulnerabile, a început procesul de întărire a acestei instituții creându-și echipa. În următorii trei ani, își propune să dubleze PIB-ul pe cap de locuitor și să creeze o economie modernă. Vede potențial de dezvoltare în IT, energia regenerabilă, nanotehnologii, agricultură. Dar, pentru aceasta, spune ministrul, e nevoie de deconspirarea schemelor cu sute de milioane de lei luați din buzunarele cetățenilor.