Politicile în domeniul naşterii şi îngrijirii copilului existente în Republica Moldova nu motivează tinerele familii să aibă mai mulţi copii şi nu motivează femeile să revină la muncă după ce au născut. Totodată, perioada de trei ani a concediului pentru îngrijirea copilului are un impact negativ asupra reintegrării sociale şi profesionale a femeilor. Opiniile au fost exprimate în cadrul unei dezbateri publice organizate de Platforma Comună de Dialog a Doamnelor Deputate din Parlament, transmite IPN.
În acest sens, ministra muncii, protecţiei sociale şi familiei, Stela Grigoraş, a menţionat că a fost elaborat un proiect de lege pentru modificarea legislaţiei actuale, potrivit căruia părinţii vor putea alege între două opţiuni cu privire la perioada concediului şi la mărimea indemnizaţiei. Prima prevede acordarea concediului plătit pentru o perioadă de trei ani, aşa cum este în prezent, iar beneficiarii vor primi o indemnizaţie în mărime de 30% din salariu. Cea de-a doua opţiune prevede îndemnizaţie pentru doi ani de la naştere, iar cuantumul lunar va constitui 60% din baza de calcul stabilită în primele 12 luni pentru fiecare copil şi 30% din baza de calcul pentru următoarele 12 luni.
De asemenea, ministra a menţionat că a fost elaborat proiectul Legii privind prestaţiile sociale pentru copii, care stabileşte acordarea unui suport pentru îngrijirea copiilor gemeni, copiilor adoptaţi, pentru susţinerea minorilor rămaşi temporar fără ocrotire părintească.
Stela Grigoraş a menţionat că proiectul de lege prevede că mărimea indemnizaţiei unice la naşterea copilului va fi egală cu valoarea coşului minim de bunuri necesare la naşterea copilului. Potrivit ei, datele Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei arată că cheltuielile pentru procurarea setului minim de bunuri la naşterea copilului constituie 6000 de lei.
Ministra educaţiei, Corina Fusu, a menţionat că statul a investit prea puţin în dezvoltarea creşelor în Republica Moldova. Potrivit ei, părinţii trebuie să aibă acces la educaţia timpurie. Totodată, ministra a menţionat că necesităţile copiilor cu vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani sunt mai mari decât ale celor mai mari de trei ani, respectiv, finanţarea instituţiilor de educaţie timpurie a celor două categorii de vârstă este diferită. „În grupele de creşă, îngrijirea copiilor este mult mai costisitoare. Spre exemplu, mai des se spală rufele, se efectuează dezinfectarea periodică mult mai des, alimentaţia este una specifică”, a declarat Corina Fusu.
În acest sens, vicepreşedintae Parlamentului, Liliana Palihovici, a menţionat că dacă statul nu are capacitatea financiară să dezvolte domeniul educaţiei timpurii, trebuie să-i acorde această posibilitate sectorului privat. „Să aşteptăm 10-20 de ani până când statul va deveni mai bogat nu avem timp, iar politicile demografice ne arată că trebuie să acţionăm rapid. De aceea, vom insista pe modificarea legislaţiei la acest capitol”, a afirmat Liliana Palihovici.
Reprezentanta UNICEF în Republica Moldova, Nune Mangasaryan, a menţionat că vârsta de la doi la trei ani este foarte importantă în dezvoltarea copiilor şi, indiferent de statutul părinţilor, aceştia trebuie să aibă acces la diferite servicii de educaţie. Potrivit ei, în primele şase luni de viaţă, ajutorul din partea statului trebuie să fie într-atât de generos încât mama copilului să nu se gândească să meargă la serviciu.
