Nici întreprinderile administrate de stat, nici fondatorii acestora nu se grăbesc să dezvăluie informații relevante pe paginile web. Deși practic toate întreprinderile dispun de pagini electronice, doar unele din ele conțin informații consistente, arată un studiu privind transparența activității întreprinderilor administrate de stat, realizat de Transparency International-Moldova. În total, au fost monitorizate 38 de întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni administrate de autoritățile administrației publice centrale.
Într-o conferință de presă la IPN, Ianina Spinei, expert TI-Moldova, a menționat că cele mai sumare pagini web sunt ale ÎS „Cartuș”, ÎS „Urbanproiect”, SA „Tracom”, SA „Barza Albă”. O parte importantă din întreprinderile monitorizate nu respectă cerințele privind dezvăluirea informațiilor. Circa o doime din ele n-au plasat pe web statutul întreprinderii, majoritatea statutelor fiind în variantă veche. O treime nu au plasat regulamente interne. Deși circa 90% din întreprinderi au inserat rapoarte de activitate, acestea însă nu întotdeauna corespund exigențelor stabilite pentru raportul anual.
Practic toate întreprinderile care au relatat despre efectuarea auditurilor situațiilor financiare au inserat rapoartele pe paginile web, însă acestea nu sunt, de regulă, în varianta completă, ci doar sinteze sau extrase din raport. Cât privește informațiile despre achiziții, circa o doime din întreprinderile monitorizate n-au plasat pe web planurile anuale de achiziții, nicio întreprindere n-a inserat careva date despre grupurile de lucru pentru achiziții.
Un alt aspect menționat în studiu se referă la factorii de decizie ai întreprinderilor, care au ajuns în vizorul organelor de drept. În 2018-2020 au fost pornite circa o sută de dosare penale în privința activității întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni. Este vorba despre întreprinderi precum ÎS „Calea Ferată Moldova”, ÎS „Poșta Moldovei”, SA „Metalferos”, SA „Moldtelecom”, SA „Banca de Economii”, ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău”, ÎS „Aeroportul Internațional Mărculești”, ÎS „Gările și Stațiile Auto”, ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, ÎS „Servicii Pază de Stat” etc. Într-o mare parte din dosare nu sunt vizați factorii de decizie, ci ingineri, directori adjuncți de filiale, șefi de tren, însoțitori de vagoane, șefi de magazine, brokeri vamali etc. Aproape fiecare al zecelea dosar a fost clasat.
Autorii cercetării mai fac referire la auditurile efectuate de Curtea de Conturi în perioada 2018-2020. Instituția a identificat multiple iregularități la ținerea evidenței contabile, gestionarea patrimoniului, planificarea și realizarea achizițiilor, darea în locațiune a spațiilor. S-a constatat că situația a fost cauzată, în special, de managementul necorespunzător al întreprinderilor și nivelul scăzut al responsabilităților organelor de conducere. Deși majoritatea întreprinderilor care au fost supuse auditurilor Curții au confirmat efectuarea lor, entitățile n-au înserat pe pagina web informații despre rezultatele auditurilor și măsurile întreprinse întru realizarea recomandărilor Curții.
Autorii studiului recomandă introducerea în cadrul legal a unor cerințe exprese de dezvăluire a informațiilor de către societățile pe acțiuni sau societățile comerciale cu capital de stat, indiferent de faptul dacă acestea sunt sau nu entități de interes public. O altă recomandare este excluderea inconsistențelor legislative privind natura contractului cu administratorii întreprinderilor de stat. De asemenea, este necesară examinarea oportunității de revizuire sau actualizare a prevederilor ce țin de salarizarea în unitățile cu autonomie financiară, inclusiv a conducătorilor sau administratorilor întreprinderilor. Este indicată prevenirea secretizării abuzive a informațiilor despre activitatea întreprinderilor, inclusiv prin informarea/instruirea conducătorilor și a reprezentanților fondatorilor la tema accesului la informații și dezvăluirii acestora.
Acest document a fost realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuția societății civile ” implementat de Transparency International-Moldova și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos.