 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Una din condițiile formulate de Partidul Socialiștilor pentru constituirea majorității parlamentare cu blocul ACUM a fost adoptarea unui pachet de legi privind statutul autonomiei găgăuze. Deși ulterior negocierile au eșuat, este simbolică includerea tematicii regionale în convorbirile de acest nivel. Deja depinde de consecvența socialiștilor, poziția conducerii autonomiei și dorința și voința dreptei de a depăși neîncrederea electoratului găgăuz ca „tema găgăuză” să rămână în calitate de subiect al consultărilor pentru viitoarea coaliție și elaborarea politicilor de guvernare.
Proiectele de legi găgăuze
Declarația privind condițiile în care socialiștii sunt gata să poarte negocieri a fost făcută publică în urma ședinței Consiliului republican al PSRM. Punctul despre Găgăuzia a făcut parte din blocul de inițiative, determinat de socialiști drept prioritare. Astfel, ei au marcat angajamentul partidului de a insista în cadrul oricăror eventuale consultări asupra implementării acestuia.
Noțiunea de „pachet de legi găgăuze” include trei inițiative legislative, elaborate încă în anul 2016 în cadrul Grupului de lucru al deputaților Parlamentului Republicii Moldova și Adunării populare a Gagauz-Yeri (APG-Y). În anul 2017, două dintre ele au ajuns până la examinarea în sesiune parlamentară și chiar au fost adoptate în prima și a doua lectură. Vorba e despre amendarea și completarea unei serii de legi republicane - „Legea cu privire la administrația publică locală”, „Legea privind descentralizarea administrativă” și „Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”. Schimbările aveau ca scop de a detașa pe cale legislativă organele puterii ale Gagauz-Yeri, și anume APG-Y, Bașkanul și Comitetul executiv, într-un nivel separat al administrației publice. Prin actualele norme ele sunt atribuite nivelului doi, de rând cu autoritățile publice din raioane și municipiile Bălți și Chișinău. În afară de aceasta, amendamentele urmau să reflecte în legislația republicană competențele Găgăuziei privind soluționarea chestiunilor privind propria ei organizare administrativă.
Dar majoritatea parlamentară a votat pentru expunerea redactată a legilor, propusă de comisia juridică. Intervenția în textul proiectelor n-a fost acceptată la Comrat, considerându-se că aceasta le-a lipsit de orice sens. În rezultat, la solicitarea conducerii autonomiei, președintele Dodon a respins inițiativele.
Cea de-a treia inițiativă solicita modificarea „Legii cu privire la statutul juridic special al Gagauz-Yeri”. Deputații găgăuzi propuneau să introducă clauza că Parlamentul Republicii Moldova nu este în drept să modifice această lege în mod unilateral, fără acordul Adunării populare. Legea în cauză a generat cele mai multe obiecții din partea deputaților moldoveni și nu a fost votată.
Găgăuzia pentru socialiști sau socialiștii pentru Găgăuzia?
Decizia socialiștilor de a face acest deziderat parte componentă a poziției lor în cadrul negocierilor este motivată. Întrebarea e cine anume a vorbit despre interesul găgăuz, plasându-l la nivel național.
Socialiștii le datorează alegătorilor găgăuzi cea mai masivă susținere în alegerile trecute. Dacă ar lipsi barem tentativa de a mișca soluționarea chestiunilor legate de regiune, aceasta ar dăuna popularității partidului în autonomie. Totodată, povestea cu numărul circumscripțiilor pe teritoriul autonomiei i-a învățat pe socialiști să fie mai rezervați în sensul promisiunilor. Atunci, în procesul reformei electorale, șeful statului le-a promis ajutor autorităților din autonomie în obținerea mai întâi a cinci, iar apoi, a trei circumscripții, dar în final locuitorii Găgăuziei au dispus de doar două circumscripții.
Se poate presupune, că atenția socialiștilor pentru problematica găgăuză e determinată și de poziția bașkanului Irina Vlah. Echipa bașcanului a avut un rol semnificativ, posibil determinant în succesul electoral al socialiștilor în regiune. Iată de ce ar fi logic ca de pe pozițiile ei să se insiste asupra unor dividende pentru regiune și să se aștepte din partea PSRM realizarea unei funcții de bază a instituției politice, care constă în formularea și promovarea intereselor unor grupuri sociale distincte.
În timpul alegerilor, Gagauz-Yeri a apucat să fie sursa electorală a socialiștilor. După 24 februarie, deja socialiștii devin instrumentul politic pentru Găgăuzia. Probabil, anume acest principiu începe să se developeze în acțiunile conducerii autonomiei. Cel puțin, există și temeiuri și posibilități pentru aceasta.
O șansă pentru ACUM
„Proiectele de legi găgăuze”, cu excepția unuia dintre ele, privitor la amendarea „Legii privind statutul juridic special al Gagauz-Yeri”, nu presupune modificarea esențială a legislației. De fapt, prin ele doar se consolidează competențele deja existențe în legea privind autonomia găgăuză. Mai mult, în lista cerințelor pe care Comratul le înaintează autorităților centrale, aceasta nu este un subiect prioritar.
Dar și etalarea listei complete de pretenții ar fi un pas neproductiv și șubred. Plasând întregul set de chestiuni în zona politicului și speculației, Comratul ar pierde posibilitatea examinării minuțioase a cerințelor sale. Iar Partidul Socialiștilor, cu pedalarea excesivă a tematicii găgăuze, ar bloca consultările privind crearea majorității de guvernământ.
Din aceste considerente, decizia de a se limita la invocarea „proiectelor de legi găgăuze” e întemeiată și, mai mult, îi oferă dreptei din blocul ACUM posibilitatea de a intra în încrederea locuitorilor Găgăuziei.
Declarația PSRM menționează că proiectele Grupului de lucru al deputaților Parlamentului și APG-Y au fost elaborate cu susținerea instituțiilor europene și OSCE. Grupul a fost sprijinit financiar de Ambasada Suediei în RM. În cadrul activității lor, deputații au vizitat autonomiile țărilor din UE, în special, Tirolul de Sud, Wales și insulele Aland. În dările de seamă după deplasări, aleșii poporului notau că studierea experienței europene poate fi de folos în eliminarea contradicțiilor cu Autonomia găgăuză.
Cu alte cuvinte, niciun obstacol evident pentru ca formațiunile Maiei Sandu și Andrei Năstase să includă „proiectele găgăuze de legi” în sfera preocupării lor și să elaboreze o poziție echilibrată în acest sens, acceptabilă pentru liderii de la Comrat. Aceasta ar contribui la eliminarea parțială a barierei dintre locuitorii autonomiei și actualii reprezentanți ai dreptei, dând startul istoriei lor politice în Găgăuzia.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.