Curtea Constituțională a declarat neconstituțională interdicția de a candida la alegeri aplicată unor persoane asociate partidelor politice. Hotărârea a fost pronunțată ca urmare a sesizării depuse de deputații fostului partid Șor, declarat neconstituțional. Astfel, Curtea a considerat că modificările la Codul Electoral, votate în ambele lecturi în aceeași zi, conțin atât carențe procedurale, cât și substanțiale, transmite IPN.
Sesizarea a fost depusă pe 16 octombrie 2023 de către deputații Denis Ulanov, Marina Tauber, Reghina Apostolova, Vadim Fotescu și Petru Jardan. Dispozițiile contestate le interzic să candideze la alegeri persoanelor care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic erau bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curte ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului. Este vorba despre persoane care au fost excluse dintr-un scrutin anterior ca urmare a încălcării legislației electorale, iar acest fapt a fost reținut drept argument la declararea neconstituționalității partidului politic etc.
Autorii sesizării au menționat că dispozițiile contestate contravin Constituției și încalcă prevederile cu privire la suveranitatea și puterea de stat, democrația și pluralismul politic, egalitatea, prezumția nevinovăției, dreptul de vot și dreptul de a fi ales, libertatea partidelor și a altor organizații social-politice etc.
Examinând sesizarea, Curtea a observat că înregistrarea proiectului de lege la Secretariatul Parlamentului și votarea acestuia în prima lectură a avut loc la 4 octombrie 2023, iar votarea proiectului de lege în a doua lectură a avut loc în după-amiaza aceleiași zile. Astfel, deputații au avut la dispoziție câteva ore pentru a formula propuneri și amendamente la proiectul de lege pentru prima și cea de-a doua lectură. Așadar, pentru că la adoptarea legii contestate Parlamentul nu a asigurat un echilibru corect între dreptul deputaților de a formula propuneri și amendamente la proiectul de lege și principiul autonomiei parlamentare, Curtea a constatat că legea contestată contravine articolului 73 din Constituție.
Curtea a mai analizat prevederile contestate prin prisma – dacă durata restricției este limitată în timp sau dacă există posibilitatea de a solicita reexaminarea acesteia, dacă restricția se aplică pe baza unor criterii obiective, dar și dacă procedura de aplicare a restricției este însoțită de suficiente garanții apte să asigure protecția împotriva arbitrariului.
Curtea a observat că interdicția de a candida este limitată în timp. Persoanele care intră sub incidența acesteia nu au dreptul să candideze la funcții elective timp de trei ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale cu privire la declararea neconstituționalității partidului. Pe de altă parte, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că durata fixă a interdicției de a candida nu are în vedere gradul contribuției fiecărei persoane la faptele pentru care a fost declarat neconstituțional partidul. Astfel, persoanelor care au contribuit în mod nesemnificativ la faptele pentru care partidul a fost declarat neconstituțional li se va aplica o interdicție de aceeași durată ca în cazul persoanelor care au contribuit în mod activ sau care au avut un rol determinant la comiterea faptelor imputate partidului. Curtea a reținut că această abordare ar putea conduce la aplicarea interdicției în mod disproporționat față de comportamentul candidatului.
Curtea a observat că criteriile de ineligibilitate nu conțin texte neutre care să permită evaluarea candidaților pe baza pericolului pe care îl prezintă candidații pentru obiectivele declarate de legislator. Astfel, criteriile de ineligibilitate îi vizează pe candidații a căror conduită a fost menționată în hotărârea de declarare a neconstituționalității partidului, fără să se le aplice candidaților a căror conduită nu a fost menționată în hotărâre, chiar dacă ambele categorii de candidații ar prezenta prin conduita lor același grad de pericol pentru obiectivele protejate de legislator. Această abordare a legislatorului permite limitarea exercițiului drepturilor electorale ale candidaților într-un mod discriminatoriu.
De asemenea, la etapa aplicării restricției la înregistrarea concurenților electorali de către organele electorale în baza listei comunicate de Comisia Electorală Centrală, dispozițiile contestate nu prevăd că acestea ar trebui să audieze preliminar candidatul și să-i ofere posibilitatea de a se apăra. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile constate nu asigură suficiente garanții apte să asigure o protecție împotriva arbitrariului.
Astfel, Curtea a declarat neconstituțională Legea nr. 280 din 4 octombrie 2023 pentru modificarea Codului Electoral. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.
