Tentativa eșuată de la sfârșitul săptămânii trecute de a introduce vectorul european în Constituție a bulversat puternic clasa politică moldovenească, iar tonalitatea au dat-o partidele parlamentare. Este de așteptat că această stare de spirit politic va continua să influențeze puternic societatea moldovenească cel puțin încă patru luni până la alegerile parlamentare, programate pentru 24 februarie anul viitor. De ce se întâmplă așa și ce se poate întâmpla pe viitor în acest domeniu au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Integrarea europeană în Constituție și în viață”, ediția a 95-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că propunerea de modificare a Constituției a fost examinată și de către Curtea Constituțională, care a dat aviz pozitiv. Prin urmare, completarea preambulului Constituției și a articolului 8 era absolut legală în cadrul constituțional. „Totuși, din dezbaterile pe care le-am ascultat în Parlament, am înțeles de la promotorii proiectului de lege, deputații Partidului Democrat, că este vorba despre un lucru simbolic, dar simbolic cu repercusiuni pentru eventuale cazuri când, dacă vin la guvernare forțe politice de altă orientare, ele să nu poată trece peste aceste clauze introduse în Constituție. Deci, ajungem la concluzia că era vorba despre o oportunitate politică – să fie introdusă această modificare în Constituția Republicii Moldova, consfințind la nivel constituțional vectorul de dezvoltare european al țării, sau nu”, a menționat Igor Boțan.
Expertul a mai spus că în cadrul dezbaterilor din Parlament s-a anunțat că sunt necesare 67 de voturi pentru modificare Constituției, însă acest fapt, în opinia sa, este curios. Și aceasta pentru că 67 este un număr mai mic decât 2/3 din 101. „68 e mai mare, dar Constituția în articolul 143 spune foarte clar că legile constituționale se adoptă cu 2/3 din voturi. Aceasta a fost singura curiozitate pe care am avut-o în vederea acestei modificări. Până la urmă, s-a dovedit că au votat 54. Și am văzut că 13 deputați, cumva au fost remarcați că, dacă ar fi votat ei, am fi avut 67 de voturi și Constituția ar fi fost modificată. Iată singurul lucru care mie mi se pare extrem de interesant și apropo, cu impact pentru viitor. Totuși, Curtea Constituțională ar trebui să ne spună cu ce număr minim de voturi se modifică Constituția”, a precizat expertul.
Vitalie Gamurari, purtător de cuvânt al PDM, a spus că propunerea de a include în Constituție formula „vectorul european” a fost lansată acum un an și s-a mers foarte clar și categoric pe această idee. În plus, această idee nu a fost susținută doar de Partidul Democrat, ci și de alte partide care se declară pro-europene. Vitalie Gamurari a declarat că, pe lângă dezbaterile care au avut loc, în calitate de reprezentant al mediului academic, a organizat mese rotunde la subiectul respectiv cu participarea experților în drept constituțional, în drept internațional, în politologie, în cadrul cărora s-a spus foarte clar că introducerea acestui vector în Constituție, nu contravine prevederilor constituționale.
În opinia sa, prin completarea Constituției, ar fi însemnat o confirmare a faptului că Republica Moldova și-a ales vectorul de dezvoltare european, ceea ce nu presupune că, peste un an-doi, autoritățile de la Chișinău trebuie să înainteze cererea de a deveni membru al Uniunii Europene. Potrivit lui, actualmente, se discută în contextul în care, principalul document – tratat internațional, care produce efecte juridice obligatorii pentru Republica Moldova este Acordul de Asociere cu UE, iar introducerea acestei formule în Constituție, nu contravine obligațiilor asumate de către Republica Moldova și nu presupune refuzul de a avea anumite relații cu alte state care nu sunt membre UE. „Vorbim despre acele bune practici, despre o piață de desfacere, acolo unde sunt principiile de bază – democrația, drepturile omului, drepturile concurențiale – toate acele elemente care sunt atractive, din partea Uniunii Europene pentru ca Republica Moldova să se dezvolte în același context ca alte state”, a notat Vitalie Gamurari.
Vladimir Țurcan, deputat al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, a declarat că poziția formațiunii era din start una tranșantă și neschimbată. Potrivit lui, este vorba despre o procedură politică și juridică, cum este introducerea în Constituție a unei prevederi care reiese din programele unor partide. În opinia sa, aceasta înseamnă că a fost o încercare de a introduce în Constituție o prevedere ideologică, de concept a unui partid concret. Deputatul susține că atât el, cât și colegii săi, nu o dată au amintit în acest context articolul 6 din Constituția Uniunii Sovietice, unde era o stipulare similară despre rolul deosebit și primordial al Partidului Comunist.
„De aceea noi am constatat încă o dată că, dacă cei care sunt inițiatori, într-adevăr consideră că această idee este de nivel major, foarte importantă pentru poporul Republicii Moldova, atunci haideți să mergem pe calea care este clar stipulată în Constituție – articolul 75 al Constituției – în care este prevăzut că problemele de acest gen se supun referendumului, ceea ce nu s-a făcut și nici nu a fost nicio încercare. Mai mult ca atât, în cadrul discuțiilor, cred că toți au avut posibilitatea să constate un moment, care era scopul ascuns al acestei încercări de a introduce în Constituție. Și anume pe toți cei care consideră invers, au o altă poziție, fie partid, fie cetățeni, dânșii îi considerau ca elemente care încalcă Constituția, cu toate consecințele – pornirea dosarelor etc. Iată de ce, poziția noastră a fost, este și va fi – în Constituția Republicii Moldova nu trebuie să fie introdusă nicio noțiune despre integrarea europeană, eurasiatică etc. Alegerea oricărui vector aparține doar poporului”, a mai spus parlamentarul fracțiunii PSRM.
Valeriu Ghilețchi, vicepreședinte al Parlamentului, deputat al Grupului parlamentar Popular European, afirmă că inițiativa de modificare a Constituției a urmărit reafirmarea cursului de dezvoltare a țării. În ultimii ani în campaniile electorale s-a mers pledând pentru integrare europeană. Potrivit parlamentarului, ideea integrării europene s-a născut până a veni la guvernare Alianța pentru Integrare Europeană și în toți acești ani societatea a fost în căutarea unei idei care ar putea reprezenta cel mai bine modul de dezvoltare a țării. În opinia sa, inițiativa în sine era necesară și este una benefică pentru societate, chiar dacă astăzi sunt și voci care se opun includerii acestei sintagme în Constituție.
Deputatul a menționat că rolul preambulului în Constituție este important pentru modul în care este interpretat textul Constituției și din aceste considerente este o anumită valoare în respectiva sintagmă. Parlamentarul spune că și în continuare rămâne a fi convins că forțele pro-europene trebuie să susțină includerea acestei sintagme în Constituție. „Regret că nu am atins acel consens care ne-ar fi adus un rezultat bun”, a mai spus deputatul PPEM. Cât ține de numărul de voturi, enunțat de expertul Igor Boțan, Valeriu Ghilețchi a declarat că trebuie să o spună Curtea Constituțională, care este majoritatea – 67 sau 68 de voturi. Însă, nu este de acord că aceste chestiuni poți să le decizi pur și simplu matematic, cu un calculator.
Grigore Cobzac, deputat al fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat, a menționat că în ziua în care această modificare a Constituției a fost supusă votului, a fost examinat și un alt proiect de lege, pe marginea căruia a avut o luare de cuvânt, în care a menționat că respectivul proiect încalcă direct Constituția. „Eu ies la tribună, strig despre aceasta. După mă așez la loc. Majoritatea parlamentară votează acest proiect de lege cu această încălcare a Constituției. Și astăzi, când ne conving că dacă am avea în Constituție integrare europeană, astfel am fi garantat parcursul european, întrebarea mea ar fi – dar pentru ce trebuie de garantat, pentru că toți din majoritatea parlamentară vorbesc că ar trebui garantat cursul european, pentru ce trebuie garantat acest curs? Noi avem toate documentele juridice necesare, toate actele legale pentru a implementa acest curs, care inevitabil ar aduce indiscutabil un beneficiu nivelului de trai cetățeanului”, susține parlamentarul.
Deputatul afirmă că pe parcursul a trei ani, de când guvernarea a devenit monocoloră, cursul european a fost compromis. În viziunea sa, astăzi guvernarea are relații cu partenerii europeni mai jos de zero, persistă tensiuni foarte mari în relațiile cu Fondul Monetar Internațional. De asemenea, deputatul consideră ca fiind de fațadă acele relații, care sunt afișate cu Statele Unite ale Americii și în opinia sa, practic, toți își amână relațiile cu Republica Moldova până după alegerile parlamentare, condiționând că trebuie să fie alegeri libere și corecte. „Aceasta înseamnă curs european compromis. Desigur că acest vector fiind declarat din 2009 încoace, el va fi inevitabil utilizat în alegerile parlamentare care vin și va fi inevitabilă o temă de discuție foarte și foarte aprinsă. Partidul Democrat anticipează aceasta și, ca și în cazul furtului miliardului, caută țap ispășitor acum în pripă, înainte de parlamentare”, a susține Grigore Cobzac. Cât ține de numărul de voturi, parlamentarul a spus că în sală nici nu erau voturile necesare, pentru că nici reprezentanții majorității parlamentare nu erau în sală toți. Și de aici, PLDM concluzionează că nu s-a dorit ca această sintagmă să fie introdusă în Constituție, ci este vorba despre „o găselniță primitivă a PDM pentru alegerile care vin, pentru a pune toate eșecurile în capul celor de la PLMD și, eventual, PL”.
La dezbateri a fost invitat să participe și un reprezentant al Partidului Liberal, însă invitația, recepționată, a fost lăsată fără răspuns.
Dezbaterea „Integrarea europeană în Constituție și în viață”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
