logo

Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova. Dezbatere IPN


https://www.ipn.md/ro/integrarea-europeana-a-cercetarii-din-republica-moldova-dezbatere-ipn-8004_1107355.html

Programul „Orizont Europa” este Programul Cadru pentru Cercetare și Inovare a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 si reprezintă continuarea programului „Orizont 2020”. Fiind primul stat asociat acestui program din Parteneriatul Estic, Republica Moldova a înregistrat deja rezultate importante, beneficiind de 4,7 mln de euro în anul 2020. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la cel deal 9-lea Program Cadru de Cercetare si Inovare „Orizont Europa” în data de 27 octombrie 2021. Prin această asociere instituțiile de cercetare și inovare, precum si mediul de afaceri din țara noastră pot accesa în condiții egale cu țările membre UE fonduri europene, destinate activității de cercetare și inovare. Instituțiile din Moldova se pot asocial cu alte instituții europene în consorții, pentru a depune propuneri de proiecte, atât în calitate de parteneri, cât și în calitate de coordonatori ai proiectelor. Despre programul „Orizont Europa”, despre integrarea cercetării din Republica Moldova în spațiul european, despre beneficiile și beneficiarii acestei integrări au discutat participanții la dezbaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, organizată de IPN.

Aurelia Hanganu, directorul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a declarat că asociază beneficiile acestui program cu provocările și problemele pe care le ridică această asociere, întrucât este un program cadru, deschis întregii Europe, care permite de a participa în competiții pe picior de egalitate între diferite echipe de cercetare, din diferite instituții de cercetare, de învățământ superior și nu numai, din Europa și din țările asociate.

Potrivit Aureliei Hanganu, „beneficiile se identifică din această competiție, care impulsionează dintotdeauna echipele pentru dezvoltare, pentru canalizarea eforturilor și pentru găsirea de soluții. De asemenea, „Orizont Europa” pune în fața cercetătorilor provocări ale întregii omeniri, la care se caută soluții. Este vorba  despre probleme de sănătate, de probleme ale mediului, ale solului sau tehnologiei alimentare, probleme ale securității oamenilor în diferite zone”.

„Este vorba despre a putea să se omogenizeze statutul cercetătorilor din diferite țări ale Europei. Este mai degrabă o provocare pentru întreg sistemul de cercetare din Republica Moldova și nu numai, or, cercetătorii din țara noastră nu sunt cei mai nepregătiți, sunt foarte pregătiți, dar își au problemele lor atunci când vine vorba despre atragere de fonduri si participarea în competiție deschisă. Prima problemă cred că ar fi infrastructura, iar acest program presupune și atragerea de surse suplimentare pentru infrastructură”, a mai spus directorul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare

Vitalie Moraru, șeful Oficiului Național „Orizont Europa” a declarat că „Oficiul a apărut dintr-un parteneriat dintre Ministerul Educației și Agenția Națională pentru dezvoltare și educare și are o misiune foarte clară de a ajuta cercetătorii sau beneficiarii programului să aplice la acest program. Astfel, Oficiul are ca obiectiv primordial mărirea numărului de aplicații la acest program si ulterior câștigarea acestora”.

Vitalie Moraru a precizat că Oficiul „Orizont Europa” organizează training-uri tematice pentru beneficiarii Programului sau sesiuni de instruire a cercetătorilor prin intermediul cărora informează mediul de cercetare și inovare cu privire la oportunitățile pe care Programul le oferă.

„Vorbim despre universități în general, fiindcă universitățile sunt chintesența inovării. În urma reformării domeniului științei, începând cu 2018, acolo se concentrează în cea mai mare măsură potențialul inovator din țară. Noi conlucrăm foarte mult cu universitățile. Au fost identificate persoane care sunt responsabile de Program din cadrul acestora. Se lucrează cu aceste persoane. Se lucrează la nivel național, dar și cu mediul internațional, cu parteneri externi. Vorbim despre Inspectoratul General pentru Cercetare si Inovare, cu care suntem într-o comunicare deschisă, vorbim despre acei parteneri care ne susțin prin training-uri pentru dezvoltarea capacităților cercetătorilor”, a mai spus șeful Oficiului Național „Orizont Europa”.

Victoria Cociug, prorector pentru cercetare și parteneriate la Academia de Studii Economice a afirmat că programul „Orizont Europa” nu a venit în Moldova pe loc gol. Potrivit ei, cercetătorii aveau pregătirea necesară. „Au fost inclusiv la Programul H20 20, în care erau implicați. Într-o oarecare măsură cercetătorii înțelegeau care sunt provocările, însă „Orizont Europa” a lărgit limitele, a deschis mai multe oportunități și cea mai mare provocare a este de a realiza cercetarea la un alt nivel, european”.

„Cel mai mare beneficiu, în opinia mea, este preluarea de experiență. E o mare provocare să încerci să vezi dacă ești suficient de capabil să ții pasul cu mari cercetători din lume, să preiei experiența de scriere și realizare a proiectelor. Are loc transferul de cunoștințe, transferul de experiență în comunicarea cu toți participanții, inclusiv a autorităților care le evaluează. În urma acestei evaluări înțelegi care sunt limitele tale, unde poate crește echipa. Suntem încântați de aceste posibilități și ne bucurăm că Oficiul „Orizont Europa”, format de curând, ne este de ajutor, ne face trening-uri, ne invită cercetătorii la diferite work-shop-uri, organizate cu personalități cu experiență, din străinătate, în scrierea proiectelor” a declarat Victoria Cociug.

„Am beneficiat de câteva întâlniri la Academia de Științe. Ni s-a explicat care ar fi impedimentele și cum am putea să le depășim, pentru că cercetarea tine de fiecare din noi”, a mai spus prorectorul pentru cercetare și parteneriate de la Academia de Studii Economice.

Dezbaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, ediția a zecea, este realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, cu sprijinul Fundației Soros Moldova.