Din 2014, relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se bazează pe Acordul de Asociere, care include o Zonă de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Pe 23 iunie 2022, Consiliul European i-a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată, astfel fiind deschis un nou capitol strategic în dezvoltarea economică a statului. Cu toate acestea, Republica Moldova încă nu reprezintă mediu favorabil pentru atragerea investitorilor străini. Absența unor branduri internaționale limitează opțiunile consumatorilor, afectând dezvoltarea economică a țării. Despre atragerea investitorilor străini în Republica Moldova și integrarea economică a țării în UE au discutat participanții la un eveniment organizat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene cu suportul Fundației Hanns Seidel, transmite IPN.
Directorul adjunct al Agenției de Investiții, Ion Iordachi, a declarat că există mai multe sectoare în care statul își dorește să atragă investiții, unul dintre ele fiind și cel al textilelor și cel de furnitură. Pe lângă atragerea investițiilor în domeniu, statul încearcă să înțeleagă care sunt problemele cu care se confruntă investitorii, și nu doar investitorii, agenții economici per general.
Directorul executiv al Asociației Patronale din Industria Ușoară, Marcela Lozovanu, s-a referit la riscurile pentru brandurile locale în contextul atragerii celor străine. „Atunci va fi un amalgam de branduri, dar nu putem opri piața și nu putem opri concurența, pentru că de fapt concurența este mereu una sănătoasă. Noi nu putem limita consumatorul ca să aibă o limită de a consuma A sau B. Trebuie să facem o diversitate, dar sectorul ar avea mult de suferit, pentru că totuși, ca să produci local în Moldova, sunt foarte multe bariere, dar nu este imposibil. Industria se dezvoltă, atât prin investiții, cât și prin digitalizare, inovație. Nu există suficientă forță de muncă, dar încercăm să optimizăm procesele”, a spus Marcela Lozovanu.
Stas Madan, expert economic la Expert-Grup, confirmă temerea cu privire la ocuparea nișei pe piața locală de către brandurile internaționale. În Republica Moldova, deja de mulți ani, produsele de import în materie de textile domină piața locală. Acum câțiva ani, acest raport era de peste 70%, deși în ultimii ani brandurile locale au reușit să câștige teren, au apărut mai mulți operatori pe această piață. „Dar, dacă vor veni niște branduri internaționale, cel mai probabil se vor substitui cu alte produse de import, care în prezent sunt mai puțin calitative. Atunci consumatorul va decide spre niște produse care sunt mai calitative și mai bune, judecând după co-raportul preț/calitate”, a notat expertul.
În opinia sa, pentru Republica Moldova ar fi ideal ca atragerea brandurilor internaționale să presupună inclusiv facilitate de producere. „Cred că avem toate premisele pentru aceasta, deoarece în continuare cea mai mare parte a industriei noastre textile este puțin competitivă”. „Deși avem în jur de 400 de milioane de dolari exporturile acestei industrii per ansamblu anul trecut, peste 80% continuă să fie reexporturi. Și acesta este cel mai clar semn al faptului că în continuare o foarte mare parte a cifrei de afaceri din această industrie se formează după un regim de operare oarecum mai rudimentar, în care aici are loc doar producția – croit, cusut – iar valoarea adăugată se formează în alte țări. Evident, din această perspectivă pentru noi ar fi o oportunitate dacă am reuși să atragem aceste branduri, pentru că ar da și o mai mare stabilitate și valoarea adăugată industriei noastre”, a mai spus Stas Madan.
Mircea Paun, director general PortMall, a declarat că atitudinea brandurilor internaționale față de piața de retail din Republica Moldova nu s-a schimbat. Temerile sunt aceleași – puterea de cumpărare, exodul de populație, lipsa spațiilor calitative – ceea ce este un mare dezavantaj. Brandurile internaționale impun criterii pe care nimeni de pe piața locală nu le pot oferi. „Când intră pe o piață, au interes să deschidă minimum 4-5 locații. Dar când vin în vizită la noi, spun că deschide una în Chișinău și mai departe ce fac? Pe de altă parte, dacă analizăm brandurile turcești, care sunt la noi pe piață, sunt cumva foarte impresionați de rezultatele pe care le au aici”, a remarcat Mircea Paun.
Potrivit lui, un alt aspect ține de taxe și impozite. „Dacă intră pe piața din Republica Moldova, produsul va fi mai scump cu 20% decât în Iași, ceea ce nu este ok pentru mine ca brand. Trebuie să fim atenți și la aceste aspecte economice. Trebuie create bănuiesc anumite facilități sau ajustări la legislație ca să putem atrage și să fie interesantă pentru ei piața din Republica Moldova”, a mai menționat Mircea Paun.
Directorul executiv al Asociației Businessului European în Republica Moldova, Mariana Rufa, consideră că este necesar să fie analizate evoluțiile pe piața forței de muncă în Moldova, costul forței de muncă în raport cu cererea mondială care a scăzut de fapt în domeniul textilelor, inclusiv în scop industrial. Și nu este un secret că Republica Moldova se confruntă cu un deficit de forță de muncă fără precedent, ceea este reflectat nu doar în domeniul textile, dar și în altele. Din păcate, încă mai negociem cu autoritățile responsabile să ajungem la o soluție pentru a putea importa forță de muncă într-o manieră sigură pentru țară, dar și într-o manieră care va soluționa problema pentru agenții economici din diverse sectoare”, a mai spus Mariana Rufa.
Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Eu Debates Café: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe.
