Instituţiile publice au înregistrat progrese semnificative în implementarea activităţilor anticorupţie, arată ultimul raport al societăţii civile

Instituţiile publice au înregistrat progrese semnificative în implementarea activităţilor anticorupţie întreprinse în cadrul Planului Preliminar pe Ţară (PPŢ), finanţat de Guvernul Statelor Unite cu 24,7 mln dolari. Cu toate acestea, mai multe instituţii nu au răspuns aşteptărilor, înregistrând dificultăţi considerabile în unele domenii-cheie, arată ultimul raport trimestrial de monitorizare al Alianţei Anticorupţie (AAC), constituită din organizaţii non-guvernamentale, transmite Info-Prim Neo. „Ar fi păcat să spunem că PPŢ nu a fost implementat de către Guvern. Au fost depuse eforturi destul de mari, cu atât mai mult că instituţiile guvernamentale au beneficiat de suport din partea instituţiilor americane, contractate de Guvernul american pentru a ajuta Guvernul R. Moldova. Cu acest suport ar fi fost practic imposibil ca Guvernul să nu fi realizat obiectivele pe care şi le-a propus”, a declarat jurnaliştilor secretarul AAC, Mircea Eşanu, marţi, 10 februarie, după prezentarea raportului. Cu toate acestea, rămân un şir întreg de restanţe. Însă acestea nu depind, în mare parte, de instituţiile monitorizate. „O mare parte dintre restanţe constituie acele acte normative şi legislative care trebuiau să fie aprobate de către Guvern şi Parlament. O altă parte sunt cauzate de instituţiile contractate pentru elaborarea unor softuri”, susţine Mircea Eşanu. Un exemplu este sistemul judiciar, pentru care a fost elaborat un Concept de finanţare menit să asigure independenţa financiară a justiţiei, dar care încă nu a fost aprobat de Guvern. O mare parte a reformelor din domeniul sănătăţii, propuse în cadrul PPŢ, au fost realizate. Multe dintre activităţile nerealizate necesită schimbări legislative şi instituţionale care întârzie să apară. Totodată, pe motiv că nu au fost elaborate softurile necesare, mai mult de jumătate dintre activităţile planificate în sfera reformei fiscale sunt amânate, inclusiv sistemul electronic de depunere a documentelor prin care cetăţenii şi agenţii economici ar fi putut să-şi declare impozitele on-line. În opinia lui Eşanu, cele mai remarcabile succese au fost înregistrate în domeniul sănătăţii. „Spre deosebire de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) care au continuat anumite activităţi începute anterior, Ministerul Sănătăţii (MS) a pornit de la un punct zero în cadrul acestui plan şi a iniţiat elaborarea unui ghid de achiziţii publice în sănătate, crearea paginilor web a instituţiilor medicale şi elaborarea protocoalelor clinice naţionale. Din acest considerent, MS merită cele mai înalte aprecieri în cadrul PPŢ”, a spus secretarul AAC. Alianţa Anticorupţie a observat îmbunătăţiri şi în activităţile de reformare realizate de către Serviciul Vamal. Majoritatea din cele 27 de activităţi planificate au fost implementate în întregime, restul urmînd a fi finalizate în 2009. Acelaşi lucru e valabil în ceea ce priveşte MAI, care a realizat 35 din cele 39 de activităţi planificate. Deşi CCCEC a îndeplinit doar două treimi din activităţile indicate în PPŢ, un sondaj realizat de Transparency International demonstrează o tendinţă pozitivă în perceperea de către public a CCCEC în toate domeniile (victimizarea, răspândirea corupţiei, credibilitatea CCCEC şi profesionalismul angajaţilor săi). Pe lângă monitorizarea reuşitelor reformelor PPŢ, AAC a apreciat cu un indicator mediu de 4.1 deschiderea instituţiile monitorizate spre colaborare cu societatea civilă în trimestrul patru al anului 2008. Acesta este cel mai mare indicator înregistrat în cadrul monitorizării, scorul maxim posibil fiind 5. Şi instituţiile monitorizate au apreciat aportul societăţii civile. Coordonator naţional al PPŢ, Valeriu Balaban, susţine că „acest proces de monitorizare înseamnă că societatea civilă s-a implicat activ în procesul de prevenire şi combatere a corupţiei”. „Monitorizarea PPŢ de către organizaţiile neguvernamentale a fost un mecanism provizoriu de includere a societăţii civile în monitorizarea activităţii instituţiilor publice. Acum este de datoria statutului să transforme acest mecanism provizoriu în unul permanent. O primă experienţă în acest sens este Consiliul Civil de monitorizare CCCEC, creat recent. Sunt convins că acest mecanism va fi preluat de către alte instituţii publice”, a spus Balaban. Prin PPŢ, Guvernul R. Moldova şi-a asumat să continue, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), reformele de reducere a corupţiei în cinci domenii care se încadrează în efortul general de prevenire şi combatere a corupţiei: consolidarea capacităţii sistemului judecătoresc în prevenirea şi combaterea corupţiei, consolidarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile şi mass-media, prevenirea şi combaterea corupţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii, în administraţia fiscală, vamală şi în organele de poliţie, reformarea şi optimizarea activităţii CCCEC. Activitatea AAC de monitorizare este parte a Programului „Consolidarea Capacităţilor de Monitorizare a Societăţii Civile în Moldova”, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED). Programul este finanţat de MCC şi administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul PPŢ.