Instituțiile de control și cele de anchetă dau dovadă de o preocupare mai mult formală pentru faptele investigate de jurnaliști. Or, în ultimii ani, în presa din Republica Moldova au apărut investigații jurnalistice bine documentate, cu dovezi clare de încălcări ale legislației de către funcționari publici. Însă numărul cazurilor în care instituțiile abilitate s-au autosesizat și au inițiat verificări sau anchete ce s-au finalizat cu sancțiuni rămâne infim de mic. Constatările se conțin în ediția a doua a studiului privind reacția autorităților la investigațiile jurnalistice, prezentat astăzi, 12 martie, de Asociația Presei Independente, transmite IPN.
În prezentul studiu, autorii și-au propus, la fel ca în cercetarea precedentă, publicată la începutul anului 2018, să documenteze cantitativ și calitativ modul în care autoritățile au reacționat la faptele descrise în investigații, realizând o analiză sintetizată a cazurilor descoperite de presă. De această dată, numărul investigațiilor la care nu a existat nicio reacție este mai mare decât în cazul studiului precedent. În cele mai multe cazuri, cea care ar fi trebuit să reacționeze este Autoritatea Națională de Integritate (ANI), întrucât jurnaliștii au descoperit, în majoritatea cazurilor, conflicte de interese, averi nedeclarate sau bunuri a căror valoare depășește veniturile legale.
Au fost analizate 26 de investigații jurnalistice, publicate în perioada iulie 2017-iulie 2019. Subiecții vizați sunt miniștri, viceminiștri, conducători de departamente, direcții, secții, instituții, agenții și alte structuri guvernamentale, deputați, judecători, procurori, președinți de raioane și primari. Tematica abordată s-a referit la bunuri sau afaceri nedeclarate sau neconforme cu veniturile legale, conflicte de interese, suspiciuni de protecționism sau abuz de putere.
Instituțiile statului nu au reacționat în cazul a 11 din cele 26 de investigații analizate în acest studiu. Deși în majoritatea cazurilor pot fi constatate bănuieli rezonabile privind existența unor conflicte de interese sau nedeclararea corespunzătoare a veniturilor și proprietăților, Autoritatea Națională de Integritate (responsabilă prin lege să verifice aceste circumstanțe) nu a inițiat investigații pentru a verifica faptele expuse în investigațiile jurnalistice. În cel puțin trei cazuri lipsește autosesizarea la investigațiile în care reprezentanți ANI au fost consultați de reporteri la etapa documentării și au fost citați în investigații.
Din cele 15 controale sau anchete inițiate (11 autosesizări și patru sesizări), șapte s-au încheiat fără decizie de sancționare, constatându-se lipsa încălcării de lege, dar confirmându-se faptele descrise de jurnaliști. Alte șapte controale sunt în derulare și doar într-un caz există o decizie a ANI prin care persoana este recunoscută responsabilă de încălcarea legislației, și anume încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.
Autorii studiului menționează că o parte din instituțiile publice continuă să nu ia în calcul problemele de integritate semnalate de presă la numirea sau promovarea în funcții. În pofida existenței, în majoritatea instituțiilor, a codurilor interne de conduită sau a codurilor de etică, documente care conțin și prevederi referitoare la integritate, unele instituții continuă să invoce că verificarea integrității funcționarilor este prerogativa exclusivă a ANI.
Potrivit lor, având în vedere că nouă persoane vizate în investigații au rămas în funcțiile deținute, adică nu au suportat nicio consecință în traseul lor profesional, 10 au demisionat din alte motive decât cele legate de faptele descrise în investigații, iar două persoane au fost promovate, se constată lipsa unui angajament real al instituțiilor de a descuraja angajarea persoanelor asupra cărora există suspiciuni de lipsă de integritate.
