Instituţiile de drept îşi aleg deseori o ipostază foarte comodă: să nu deranjeze factorul politic. În sistem trebuie să vină oameni care au curaj, vechi sau noi, nu contează. Acesta este un factor determinant, atât în politică, cât şi în instituţiile de drept. Sunt declaraţiile Cristinei Țărnă, expert în combaterea corupției, ex-vicedirector al Centrului Național Anticorupție, făcute în cadrul unui interviu pentru IPN.
Un element important în lupta cu corupţia din Republica Moldova este, în opinia sa, schimbarea interpretării articolului din Constituţie cu privire la prezumția legalității averii. „Chiar şi dacă am avea acest lucru – avem deja foarte multe alte instrumente cu care organele de drept fac prea puţin – nu ştiu dacă ar ajuta în cazul în care nu avem curaj în instituţii. Cred că, neavând acest instrument, dar având curaj, s-ar face mult mai multe. Și, având acest instrument şi neavând curaj, n-o să se întâmple nimic. Până la urmă, contează foarte mult factorul uman, cine ne conduce la nivel de ţară şi la nivel de instituţii de drept”, a spus Cristina Țărnă.
Practica statelor care au succes în lupta cu corupţia şi în care nu există prezumţia legalității averii faţă de funcţionari ar trebui preluată şi în Moldova, sugerează experta. „Este o practică bună (prezumţia legalității averii, n.r) în raport cu cetăţeanul de rând, ca să protejeze proprietatea omului care a muncit, proprietatea omului de rând, dar nu şi a funcţionarului. Eu cred că această prezumţie nu trebuie să funcţioneze în mod absolut pentru toţi, ea trebuie să protejeze cetăţeanul de rând, dar nu funcţionarul”, a subliniat experta.
Cât privește implicarea politicului în activitatea instituţiilor de drept, Cristina Țărnă spune că nu este posibil să se vorbească despre procese separate atât timp cât un director CNA sau procurorul general sunt numiţi cu implicarea factorului politic. „La nivel politic şi la nivelul persoanelor care se acceptă la conducerea acestor instituţii, având instituţii bune dotate cu instrumente, legi, buget, n-o să se întâmple nimic sau o să se întâmple prea puţin ca să satisfacă aşteptările oamenilor”, a spus ex-vicedirectorul Centrului Național Anticorupție.
Cristina Țărnă a mai spus că cetăţenii vor să vadă că marii corupți sunt pedepsiţi pe bune, cu închisoare, cu amenzi foarte mari, cu confiscări. Trezește neîncredere atunci când un politician sau un om de afaceri, condamnat pentru zeci, sute de milioane, chiar miliarde prejudicii, se alege cu pedeapsă comparabilă cu cea a „unei mame care a fost pusă în situaţia să-şi întreţină copiii şi a furat cinci mii de lei”. „Judecătorii au o marjă de discreţie foarte mare în a aplica legea şi ceea ce am încercat să fac în 2013 a fost să le arăt că, având o problemă foarte mare, cum este corupţia în Republica Moldova, avem o abordare extrem de blândă a judecătorilor faţă de corupţi, de parcă ei nu ar înţelege că e o problemă corupţia”, a regretat experta.
Vorbind despre un corupt în funcţie, Cristina Țărnă a menţionat că primul lucru care trebuie luat în calcul este sursa lui de venit. „Funcţia neapărat trebuie să i-o iei, închisoare – te uiţi după situaţie. Contează să-l pedepseşti financiar şi să nu-i dai acces la funcţie. Or, asta e ceea la ce ţine el cel mai mult. Sunt corupţi care sunt de acord să stea închişi, dar să-şi păstreze averea şi la noi aici e zona slabă: confiscările”, a subliniat experta.
Potrivit ei, unul din patru funcţionari corupţi nu se întoarce la serviciu. Trei din patru revin, cu o condamnare pentru corupţie. „Asta e grav, pentru că demotivează un om care vrea să denunţe un act de corupere. Și atunci pentru ce el îşi ia în cap sistemul, dacă cel împotriva căruia scrie o plângere şi pe care trebuie să-şi facă curaj să-l denunţe, revine în funcţia din care a luat mită sau a comis un abuz?”, a menţionat Cristina Țărnă.
---
Interviul este realizat în cadrul proiectului Agenției de presă IPN „Injustiția scoasă la vedere prin mijloace multimedia”. Varianta video poate fi văzută aici.