Autoritatea Națională de Integritate menționează că petițiile care vin în adresa sa, în format electronic, trebuie să corespundă cerințelor față de documentul electronic, inclusiv aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislația în vigoare. Dacă este expediată o adresare pe suport de hârtie, aceasta trebuie să conțină semnătura conducătorului instituției solicitante. Precizările vin din partea șefului Serviciul cooperare și relații cu publicul al ANI, Victor Moloșag, după ce Agenția de presă IPN a expediat o solicitare în adresa ANI, prin care solicită conducerii să se expună cu privire la activitatea Autorității. Redacția menționează că solicitarea conține antetul instituției și datele de contact ale directorului.
Pe de altă parte, Zinaida Gheața, coordonatoare de programe, Departamentul politici și legislație media din cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent afirmă că insistența autorității ca pe cererile de acces la informație să fie aplicată neapărat semnătura este nefondată și poate fi interpretată ca tergiversare sau eschivare în oferirea unui răspuns.
Șeful Serviciului a făcut trimitere la o un comunicat de pe pagina ANI, menționând că este vorba despre o adresare către petiționarii, inclusiv sursele mass-media, la solicitări de informație ca să se conformeze cerințelor legale în procesul de adresare a petițiilor. Și aceasta deoarece în adresa Autorității „vin petiții care, din păcate, nu pot fi date în lucru inspectorilor, pentru că nu corespund prevederilor legale și nu pot servi ca temei juridic”.
Analizând conținutul materialului ANI la care s-a făcut referire, acesta nu pare să se refere și la solicitările de informații parvenite de la mass-media, ci la – petițiile (cereri, cereri prealabile, cereri de acces la informație, sesizări, reclamații etc.). „Citiți acest apel, el este pus și la modulul „anunțuri”. Această adresare trebuie de făcut încă o dată – dacă în format electronic, atunci cu semnătură digitală, cum e prevăzut de lege – dacă este pe suport de hârtie, să fie semnat de către conducătorul instituției. Nu facem excepții. La noi este stabilită această prevedere legală care trebuie respectată”, a declarat Victor Moloșag.
Sursa mai spune că toate solicitările adresate ANI trebuie să fie înregistrate în anticameră și să nu fie considerate anonime. Potrivit lui Victor Moloșag, „au existat cazuri când din numele agențiilor de presă pe hârtie, pe poșta electronică au venit interpelări care nu sunt de acolo”. Reporterul a solicitat stabilirea unui interviu, iar șeful Serviciului a cerut să fie expediat din nou un demers în acest sens. Într-un final șeful Serviciului a acceptat să stabilească o dată pentru interviu și va reveni cu un apel.
Solicitată de IPN, experta media, Zinaida Gheață, a declarat că funcționarii publici au tendința de a trata cererile de acces la informați drept petiții și respectiv le prelucrează prin prisma legii cu privire la petiționare, ceea ce este greșit. Astfel, în legea cu privire la accesul la informație, art. 12 alin. c) stabilește clar că cererea trebuie să conțină date de identificare ale solicitantului. Același act legislativ prevede în articolul 15, că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. În același timp art. 10 din Legea cu privire la petiționare prevede că petițiile trebuie să fie semnate de autor, indicându-se numele, prenumele și domiciliul.
„E de menționat că la înregistrarea cererii în registru, nu se indică semnătura olografă sau electronică. De aceea, insistența autorității ca pe cererile de acces la informație să fie aplicată neapărat semnătura este nefondată și poate fi interpretată ca tergiversare sau eschivare în oferirea unui răspuns”, susține experta.
Potrivit expertei, Legea privind Codul de conduită a funcționarului public la articolul 8 prevede că funcționarul public, potrivit atribuțiilor ce îi revin și conform legislației privind accesul la informație, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public; să asigure accesul liber la informație; să respecte termenele prevăzute de lege privind furnizarea informației.
De asemenea, el trebuie să conștientizeze faptul că agențiile de presă servesc interesului public și asigură informarea rapidă, corectă și exactă a societății. Funcționarul are sarcina de a-i oferi informația solicitată cât mai curând posibil. În opinia expertei, astfel de cazuri pot fi evitate, dacă funcționarii publici nu vor mai examina cererile de acces la informație prin prisma legii cu privire la petiționare. Totodată, Zinaida Gheață a spus că aceste cerințe pot fi interpretate ca o eschivare de la răspunsuri sau ca o tergiversare.
