logo

Inovații pentru o agricultură competitivă în Moldova în cooperare cu partenerii din România


https://www.ipn.md/ro/inovatii-pentru-o-agricultura-competitiva-in-moldova-in-cooperare-7967_1105114.html

Directorul Consorțiului internațional „Implementarea proiectelor inovaționale”, Ion Rață, susține că Republica Moldova are potențial pentru a se dezvolta și acesta se regăsește practic în toate domeniile. Potrivit lui, una dintre direcțiile principale de modernizare a țării este agricultura. Într-o conferință de presă la IPN, Ion Rață a declarată că, pentru a deveni o țară prosperă, este necesar un efort din partea tuturor cetățenilor. Țara nu se mai poate întoarce la perioadele în care erau utilizate tehnologii învechite, ci trebuie să se orienteze pe tehnologii inovaționale în toate domeniile.

Directorul Consorțiului internațional „Implementarea proiectelor inovaționale” precizează că astăzi în toate magazinele, mai ales cele mari, mai că nu sunt produsele agricole autohtone. În mare parte, acestea sunt de import. Și aceasta pentru că producătorii agricoli din țară nu reușesc să facă față concurenței, pentru că nu au tehnologii de prelucrare, de împachetare, de etichetare, de reclamă și astfel rămâne în urmă. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care calitatea produselor autohtone este net superioară decât a celor de import.

Ion Rață a precizat că sunt necesare eforturi pentru a depăși situația creată. „Avem pământ bun, chiar și acele sisteme de irigație se renovează, în pofida faptului că au fost distruse în anii 90. Agricultura la ziua de astăzi este una dintre direcțiile principale de dezvoltare a Moldovei. Aș vrea să apelez aici și la un element foarte important – inovarea. Noi avem un șir de participări la concursuri mari internaționale cu produse moldovenești care aduc premii de valoare. Știți cu toții istoria vinului care a fost recunoscut cel mai bun. La fel, știți despre marele concurs internațional de cosmetică. Fabrica noastră a adus două cele mai înalte premii. Să nu vă fie de mirare, aceste componente cosmetice sunt din ulei, din unt de cânepă, care până azi nu este legalizată în Moldova”, a mai spus Ion Rață.

Ioan Puiu, de la Asociația Națională a Producătorilor de Cânepă Industrială din România, a declarat că toți cultivatorii de cânepă industrială din România sunt organizați într-o asociație care își propune să promoveze cultivarea și procesarea acestei plante. În România există condiții climatice foarte bune pentru cultivarea cânepei industriale, condiții care sunt și în Republica Moldova. În România, cânepa este cultivată pe o suprafață de 1500-3000 de hectare, în funcție de comenzile care vin din parte industriei procesatoare. „M-aș bucura foarte mult ca și colegii noștri să poată produce cânepă industrială, așa cum produc grâu și porumb. Să aibă aceeași legislație cum are România sau poate chiar mai bună, pentru că acum beneficiați de experiența europeană. Cred că este un drept al fermierilor să producă și plante care sunt mai speciale și care permit fermierilor să aibă venituri mai consistente”, a mai spus Ioan Puiu.

În altă ordine de idei, doctorul în științe tehnice, conferențiar universitar, Tatiana Capcanari de la Universitatea Tehnică din Moldova, a menționat că principala sa direcție de cercetare este valorificarea compușilor biologic activ din deșeurile agroalimentare locale. Potrivit ei, Moldova este o țară agricolă ce acumulează anual mii de tone de deșeuri agroalimentare care sunt rezultate din prelucrarea materiilor prime vegetale, dar acestea nu sunt valorificate pe deplin. „De exemplu, după obținerea uleiului vegetal, un subprodus care este rezultat din extracție a grăsimi, rămâne așa-cunoscutul șrot sau turtă de ulei. De fapt el are o compoziție chimică complexă și o valoarea nutrițională ridicată. Scopul cercetărilor constă în îmbunătățirea potențialului de cercetare a alimentelor existente și crearea de noi produse cu valoare biologică crescută”, a mai spus Tatiana Capcanari.


Notă: Conferința de presă s-a desfășurat în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei conferințe nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.