Iniţiativele preşedintelui, un semnal periculos pentru stabilitatea economiei şi statului de drept. Analiză economică

Anularea datoriilor fiscale este o practică extrem de vicioasă şi are un şir întreg de consecinţe negative, printre care pierderea veniturilor bugetare, descurajarea celor care şi-au achitat impozitele, scăderea disciplinei fiscale, descurajarea lucrătorilor fiscali, stimularea ineficienţei, riscuri de ratări ale veniturilor bugetare pe viitor, consideră experţii IDIS „Viitorul”. În condiţiile iertării totale şi necondiţionate, mediul de afaceri din RM va rămâne în continuare neperformant, indisciplinat, necompetitiv şi orientat spre abuzuri fiscale. În prezent, datoriile fiscale ale agenţilor economici se ridică la circa 2,5 miliarde lei. Datoriile agenţilor economici faţă de bugetul de stat constituie, în prezent, 966 mil. lei, datoriile acumulate faţă de bugetele locale reprezintă circa 272 mil. lei, faţă de bugetul asigurărilor sociale - 1243,4 mil. lei, faţă de bugetul asigurărilor medicale - restanţele sunt nesemnificative şi se cifrează la doar 4 mil. lei. Întreprinderile de stat datorează 441 mil. lei, sau 18% din totalul datoriilor. Mai mult de jumătate din datornici au datorii mai mici de 5 mii lei. Este evident că nu aceşti datornici sunt beneficiarii politicii respective, şi atunci când Ministerul Finanţelor declară că este imposibil să recupereze banii din impozitele neplătite se referă exact la această categorie de contribuabili. Masa generală a micilor datornici este folosită doar ca argument retoric pentru a absolvi de plăţi importante anumite categorii de contribuabili care nu au plătit din rea-voinţă şi pentru care există instrumente fiscale mai mult decât suficiente pentru a colecta datoriile statului. Experţii IDIS „Viitorul” notează că acest gen de politică nu poate contribui la creşterea competitivităţii datornicilor; nu-i încurajează să-şi îmbunătăţească managementul, să-şi dezvolte capacităţile de producţie şi inovare, să reducă costurile iraţionale etc. Experţii mai constată că promotorii reali ai iniţiativei de amnistiere fiscală sunt, de fapt, „clienţii” tradiţionali ai fostului Consiliu de Creditori pe lângă prim-ministrul RM, lichidat în septembrie 2006, la insistenţa şi în conformitate cu acordul încheiat între FMI şi Guvernul RM. Această decizie a fost una din condiţiile principale la încheierea Memorandumului FMI-RM şi reluarea finanţării externe. [Anularea datoriilor fiscale, o practică extrem de vicioasă] În opinia surselor avizate, statul trebuie să aibă o politică clară de recuperare şi nu de iertare a datoriilor contribuabililor. Legislaţia existentă oferă o mulţime de instrumente care puteau fi utilizate pentru a evita acumularea a 2,5 miliarde lei datorii. Mai mult, afirmaţia precum că „doar 10% pot fi recuperate” denotă calitatea superficială a organelor fiscale. IDIS „Viitorul” consideră că în 2007, RM are nevoie de o politică nouă a statului de recuperare a datoriilor faţă de bugetul public naţional, ceea ce ar permite colectarea a cel puţin un miliard de lei. Pentru aceasta este nevoie de mai multe măsuri complexe, cum ar fi amnistierea totală - pentru întreprinderile care nu funcţionează de cel puţin 2 sau 3 ani de zile, care au iniţiat procesul de lichidare a întreprinderii şi datoria totală a cărora nu depăşeşte 5 mii de lei. Astfel vor fi lichidate întreprinderile-balast, care de facto nu funcţionează şi se reflectă doar în registrele statistice oficiale. Amnistierea amenzilor şi penalităţilor se propune pentru toate întreprinderile care până la o dată fixă sting datoriile fiscale faţă de toate bugetele sau convertirea datoriilor de bază în cote părţi ale statului în întreprinderea dată. Această procedură poate fi utilizată în primul rând faţă de întreprinderile în care statul deţine anumite cote-parte, cât şi în întreprinderile în care statul şi acţionarii acceptă o astfel de stingere a datoriilor. Aplicarea procedurii de faliment va putea fi aplicată pentru restul cazurilor. La 5 decembrie, 2006, Inspectoratul Fiscal de Stat a atenţionat peste 2,700 de agenţi economici, numai în municipiul Chişinău, despre obligativitatea de a iniţia procedura de faliment. Ar fi trebuit ca, pe baza legii insolvabilităţii, agenţii economici care nu au depus o cerere introductivă de iniţiere a procedurii de faliment să fie deferiţi justiţiei, conform legislaţiei în vigoare. Faptul că justiţia nu a acţionat imediat şi efectiv în acest caz vorbeşte despre inacţiunea organelor jurisdicţionale, şi nu despre instrumentele legale prin care se soluţionează asemenea conflicte. Experţii IDIS Viitorul consideră apariţia spontană a celor 3 iniţiative ale preşedintelui drept un semnal periculos pentru stabilitatea economiei şi statului de drept. Lipsa unei analize critice şi minuţioase asupra efectelor şi impactului lor poate cauza prejudicii imense, atâta timp cât societatea nu are suficientă informaţie analitică; nu există comunicare echilibrată, iar instituţiile statului funcţionează în regim de înregimentare. Experţii reclamă graba suspectă cu care aceste propuneri radicale sunt promovate în Parlament şi Guvern, fără a trece procedura obişnuită de consultare, avizare şi evaluare, specifică statului de drept, şi mai ales, statelor în care economia nu este funcţională, iar statul de drept incipient.