 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Pe 11 februarie a avut loc prima, după ultimele alegeri parlamentare, ședință a Grupului de lucru (GL) privind asigurarea funcționalității Autonomiei găgăuze. În afară de momentele tehnice de actualizare a regulamentului și elaborarea planului de reuniuni, deputații au examinat principalul subiect al ultimilor ani de activitate a grupului – soarta celor trei proiecte de legi, redactate de GL și știute mai mult ca „inițiativele găgăuze”. În anii ce s-au scurs proiectele în cauză de zeci de ori au servit ca prilejuri informaționale, iar o serie de politicieni găsea în ele riscuri pentru integritatea Republicii Moldova. Reluarea activității GL este o bună ocazie pentru a vedea despre ce e vorba și cum arată lucrurile la Chișinău și la Comrat.
„Nivel special” și garanții pentru statut
„Proiectele de legi găgăuze” au fost adresate spre examinare Parlamentului în calitate de inițiative ale Adunării populare a Gagauz-Yeri (APG-Y) și în această calitate ele corespund denumirii vehiculate în mass-media. De fapt, însă, ele sunt produsul muncii comune a deputaților din Parlamentul Moldovei și din APG-Y. Ele au fost aprobate în cadrul GL după un lung proces de coordonare, care a inclus reprezentanții tuturor fracțiunilor din legislativul moldovenesc. Fiecare document e semnat de cei doi copreședinți: Elena Bacalu din partea Parlamentului și Gheorghe Leiciu, din partea APG-Y. Mai mult, inițiativele au fost elaborate cu expertiza unor mediatori – ONG-ul internațional (finlandez – n.r.) Crisis Management Initiative.
Proiectele de legi în cauză țintesc aplicarea unor amendamente și completări în Legea Republicii Moldova „Cu privire la împărțirea administrativ-teritorială” (№354 din 17.08.2016), în Legile „Cu privire la administrația publică locală” și „Cu privire la descentralizarea administrativă” (№319 din 15.07.2016), precum și în Legea „Cu privire la statutul juridic special al Gagauz-Yeri” (№318 din 15.07.2016).
În esență, primele două inițiative au drept scop să fixeze în legislația națională faptul existenței unei unități administrativ-teritoriale cu un statut juridic special. Bunăoară, art.4 al Legii cu privire la împărțirea administrativ-teritorială notează că teritoriul Republicii Moldova se împarte din punct de vedere administrativ în raioane, orașe și sate. APG-Y a propus completarea listei de unități administrativ-teritoriale cu „UTA Gagauz-Yeri”
APG-Y ar vrea ca în același articol să fie recunoscut și „un nivel special de administrație”, deoarece în prezent autonomia nu cade sub incidența primului nivel (sate și orașe), nici celui de-al doilea (raioane, municipiile Chișinău și Bălți).
Încă o completare a legii în cauză ar consta în aceea că luarea deciziei privind chestiunile de împărțire administrativă a Găgăuziei, schimbarea categoriei și a denumirii localităților din autonomie, la fel ca și competența stabilirii granițelor între raioane, să fie atribuită APG-Y. Aceste competențe sunt acordate Adunării populare prin Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Gagauz-Yeri” și deputații găgăuzi insistă asupra reflectării normei în cauză în toată legislația națională.
De propunerile de a reflecta prin lege statutul Găgăuziei și nivelul diferit de administrare, care se deosebește de raioane, ține și cea dea doua inițiativă a APG-Y, referitoare la organele de administrație publică. Astfel, deputații găgăuzi propun să completeze respectiva lege cu noțiunea de „organe de administrație publică de nivel special”, care să se refere la Adunarea populară a Gagauz-Yeri, bașkanul Gagauz-Yeri și Comitetul executiv al Gagauz-Yeri. Iar în legea cu privire la descentralizarea administrativă, în articolul referitor la sferele de aplicare a organelor de administrație publică, reprezentanții autonomiei consideră că se cere stipulat că Adunarea populară, pe lângă competențele executate de consiliile raionale (respectivele organe nu există în regiune), acoperă și competențele stabilite de Legea cu privire la statutul juridic special al Gagauz-Yeri.
O atenție deosebită merită cel de-al treilea proiect de lege, care propune amendarea Legii privind Autonomia găgăuză. Se are în vedere că orice inițiativă a Parlamentului privind amendarea și/sau completarea legii în cauză să fie aprobată doar după obținerea unui aviz pozitiv din partea Adunării populare. Altfel vorbind, APG-Y vrea garanții că autoritățile centrale n-ar avea anumite posibilități să schimbe în mod unilateral statutul Gagauz-Yeri. În context, reprezentanții regiunii fac referință la Comisia de la Veneția, care în 2002 a emis opinia că această clauză va consolida garanțiile constituționale ale Autonomiei. Pe lângă aceasta, Comratul consideră util să amintească despre experiența europeană, în special, legile care reglementează statutul autonom al provinciei italiene Tirolul de Sud și autogestiunea insulelor Aland în Finlanda.
Între argumente juridice și aprecieri politice
Adesea s-a întâmplat ca „inițiativele găgăuze” să fie supuse unor interpretări libertine și au generat noi interpretări. Alteori ele au determinat declarații politice de rezonanță. În special, în decembrie 2019 deputatul PDM Sergiu Sîrbu a declarat în fața jurnaliștilor că pachetul de legi așa cum le-a prezentat APG-Y, „încalcă Constituția” și prezintă „riscuri pentru tulburări în societate”.
Într-un articol IPN s-a făcut trimitere la opinia fostului ministru al apărării și ex-președintele PLDM Viorel Cibotaru, care a atenționat într-un interviu despre „gradul înalt de risc de apariție a unei zone separatiste pe teritoriul Moldovei” în cazul când Parlamentul va adopta inițiativele elaborate de GL.
Dacă e să facem abstracție de retorica politică și să ne concentrăm pe argumentarea juridică expusă de Parlament pe inițiativele APG-Y, acestea se află în avizele comisiilor parlamentare care au examinat, conform procedurii, proiectele legislative. Astfel, avizul Comisiei juridice spune că în legislația națională nu există noțiunea de „nivel special de administrație” și fără o determinare strictă a acestui termen există riscul de abuz privind interpretarea și aplicarea normei în cauză, ceea ce poate afecta aranjamentele de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. „În cazul acceptării „nivelului special de administrație” se va produce o disbalanță între nivelele de administrare publică”, - stipulează avizul comisiei.
În consecință, majoritatea amendamentelor propuse de APG-Y pe proiectele de lege nr. 354 și nr. 319 au fost respinse sau recomandate spre modificare în comisii. În special, comisia pentru administrația publică a propus să nu i se acorde Găgăuziei un „nivel special de administrare”, limitându-se la specificarea că ea dispune de un „statut juridic special”. În 2018 Parlamentul a votat această redacție a proiectelor în două lecturi. Însă la solicitarea APG-Y președintele Igor Dodon nu le-a promulgat.
Cele mai multe întrebări parlamentarii le-au avut în raport cu proiectul de lege nr. 318. Comisia privind administrația publică a remarcat în avizul său că solicitarea acordului APG-Y pentru modificarea statutului Gagauz-Yeri va limita dreptul Parlamentului în calitate de organ legislativ suprem. Cu titlu de compromis, comisia s-a limitat la propunerea de a recurge la „consultări prealabile cu Adunarea populară”. Proiectul în cauză a fost adoptat doar într-o singură lectură.
La ședința din 11 februarie a Grupului de lucru a participat și Serghei Mișin, reprezentantul președintelui Igor Dodon, care le-a comunicat deputaților despre „inițiativele actualizate” de echipa prezidențială, care vor fi adresate în curând Parlamentului cu titlu de inițiativă legislativă a șefului statului. Care e deosebirea lor de prima redacție a APG-Y și poziția cărei părți o reflectă se va afla în scurt timp.
La sfârșit de an, aproximativ în același timp, vor avea loc alegerile Președintelui Republicii Moldova și alegerile în Adunarea populară a Gagauz-Yeri. Aceasta înseamnă că în perspectiva apropiată subiectul „inițiativelor găgăuze” va motiva părțile să evolueze în ipostaza care le este proprie – unii în rolul de apărători ai patriei unitare și integre, alții – în rolul de avocat al Găgăuziei, iar pe ceilalți – în rolul de apărători-patrioți ai intereselor alegătorilor în fața autorităților centrale. Din experiență se știe că de aceasta te poți ocupa oricât de mult dorești.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.