Instituțiile europene interpretează diferit realitățile politice din Georgia și Moldova, cel puțin din perspectiva problemelor invocate de către societatea civilă, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol analitic pentru Agenția IPN.
Astfel, dovezile și critica privind influența grupurilor oligarhice asupra justiției și capturarea instituțiilor de stat moldovenești își găsesc reflectare detaliată în demersurile legislativului european. O cu totul altă abordare se observă în cazul Georgiei, opinează politologul.
El consideră că lipsa de progres în investigarea cazurilor de corupție politică sau deficiențele legate de funcționarea procuraturii sunt doar trecute în revistă. În opinia lui, lipsește cu desăvârșire ilustrarea îngrijorărilor societății civile despre apariția semnalelor de “stat capturat” sub influența lui Ivanishvili, care exercită influența sa asupra ramurii judiciare și penetrează sectorul public cu persoane loiale.
În cel mai recent document adoptat de către Parlamentul European sunt trecute cu vederea cazurile de atacuri mediatice și campanii de defăimare la care sunt supuse ONG-urile critice din Georgia, constată Dionis Cenușa, deși într-un document similar privind Moldova, adoptat în aceeași zi, situația societății civile este descrisă și evaluată în mod critic.
În modul cum instituțiile europene tratează Georgia și Moldova tot mai mult se reliefeză o dualitate, comentează politologul. El presupune că acest lucru poate fi explicat prin conștientizarea slabă a regreselor democratice care au loc în Georgia în prezent, datorită efectelor reformelor anterioare, încă simțite în Georgia și apreciate la Bruxelles („elevul bun al clasei”).
Contrar bunăvoinței vizibile față de statul caucazian, atenția pentru Moldova este maximizată, dar într-un context totalmente negativ („elevul rău al clasei”), din cauza șirului de pași nedemocratici cu care Vladimir Plahotniuc vrea să-și perpetueze puterea politică, comentează Dionis Cenușa.
Spre deosebire de oligarhul moldovean, amintește politologul, Ivanishvili posedă un grad de credibilitate avansat acasă și în exterior, obținut în urma alegerilor parlamentare pe bază de vot mixt în 2012 și, respectiv, în 2016.
Semnalele pe care le transmit ONG-urile georgiene, deși încă preponderent în interiorul țării, indică o politizare serioasă a instituțiilor, în primul rând, a organelor de drept. Avertismentele acestora merită atenție acum pentru a preveni degradarea situației politice din Georgia. UE urmează să fie mai curajoasă în evaluarea obiectivă a guvernării lui Ivanishvili, ținând în cont de faptul că legitimitatea acestuia a fost câștigată în baza votului mixt, a cărui introducere este condamnată în Moldova, concluzionează politologul.
