Chiar dacă proclamă un „angajament puternic” față de partenerii estici, UE este reticentă față de accelerarea integrării vecinilor săi mai ambițioși, ceea ce le provoacă acestora o frustrare din ce în ce mai mare. Bruxellesul este îngrijorat după reuniunea din 15 noiembrie a diplomaților de top din ambele părți ale Parteneriatul Estic (PaE), reuniune desfășurată în scopul coordonării politicilor în preajma summitului liderilor „estici” din 15 decembrie – notează rețeaua media EURACTIV, citată de IPN.
După reuniune, principalul diplomat al UE, Josep Borrell a respins presupunerile că politicile PaE sunt pe cale moartă și a spus că Bruxelles-ul acordă din ce în ce mai multă atenție vecinilor estici, ba mai mult, că aceștia constituie partea cea mai importantă a politicii externe a UE.
Cu toate acestea, EURACTIV face trimitere la un diplomat al Parteneriatului Estic care și-a exprimat dezamăgirea că până acum nu a fost vehiculat niciun proiect de document de final al summitului. Elaborarea acestuia este legat de o anumită sensibilitate, după ce încercarea din 2019 de a formula o poziție comună a tuturor participanțlor a eșuat. Documentul, menit să marceze și cea de-a 10-a aniversare a PaE, a fost „coborât” la nivelul declarației președintelui PE, pe atunci Federica Mogherini.
În legătură cu aceasta, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, consideră important ca peste o lună să se adopte o „declarație comună foarte concretă, bine orientată și vizionară”. Dar timp nu mai este și partenerii din est ai aranjamentului interpretează că „asta înseamnă că nu va exista nicio discuție și vom fi obligați să acceptăm ceea ce UE a pus pe hârtie”.
În acest context, EURACTIV amintește de „Trio asociat”, care, în viziunea publicației, a primit puțin sprijin din partea Comisiei. Judecând după expunerea șefului diplomației comunitare, abordările nu vor fi schimbate. „Vom discuta cu toții împreună”, a reacționat Josep Borell la întrebările jurnaliștilor despre locul „Trio-ului asociat” în cadrul viitorului summit. Însă agregarea Trioului la Armenia și Azerbaidjan, inamici istorici și ambii fără intenții de a se alătura blocului, poate fi închipuită doar ca o problemă suplimentară la cele existente.
Totodată, ajuns luni la clădirea Consiliului UE, ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a spus că una din așteptările Kievului de la summitul Parteneriatului Estic este „recunoașterea Trio-ului Asociat”. Statele membre mai noi din Europa Centrală și de Est, precum și țările baltice, au fost mai binevoitoare formatului trio. Ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a declarat că țara sa vede „Trio-ul” drept „o cale bună pentru ca țările să avanseze pe calea integrării europeană” și a remarcat diferențele care există în cadrul formatului PaE.
În context, EURACTIV îi atribuie un loc aparte Franței, care „înțelege că are o diaspora armeană influentă și nu dorește evindețierea Armeniei prin formatul Trio Asociat”. Orientându-se la alegerile prezidențiale din aprilie-mai ale anului viitor, administrația franceză n-ar vrea să dea prilej extremei de drepta să-l atace pe subiectul extinderii ulterioare a UE pe Emmanuel Macron, care, fără îndoială, va candida. Puțin probabil ca Parisul să susțină idee de accelerare pentru „Trio”, tocmai din cauza sentimentelor diasporei armene, care, conform aprecierilor ar varia între 250 și 400 de mii de oameni.
Problema eventualului blocaj din partea Parisului este destul de reală, ținând cont că Franța preia președinția rotativă de șase luni a Consiliului European. Diplomații inițiați spun că Parisul acordă puțină atenție Parteneriatului Estic, în general, fără nicio dovadă că lucrurile s-ar putea schimba după alegerile din această țară.
