Înfrățirea localităților din Moldova și România a fost și este un proces firesc, fără a avea un program coordonat la nivelul celor două state. Opinii în acest sens și reflecții asupra oportunităților, dar și responsabilităților ce implică aceste relații de strânsă colaborare, au fost exprimate de către participanții la dezbaterea publică intitulată „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
Primarul municipiului Edineț și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova - CALM, Constantin Cojocaru spune că încă de la realizarea primei înfrățiri cu o localitate din România a simțit acest proces firesc de apropiere. Comunitățile ce se înfrățesc sunt legate prin aceeași limbă, același fel de a fi.
„Apropierea localităților din România spre o integrare europeană, inițial am văzut-o spre o integrare românească. Acesta a fost conceptul timpurilor, dar în timpul care s-a scurs s-a văzut deja că practic a devenit imposibil să ne apropiem frate cu frate pentru unificare, fie prin referendum, fie prin altă formulă politică și încercăm să găsim o formulă printr-o integrare europeană în spațiul românesc ca atare. Intenția este foarte clară: frații rămân frați, într-o limbă, într-un grai, frații rămân frați”, a declarat Constantin Cojocaru.
Primarul municipiului Strășeni și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova - CALM, Valentina Casian spune că Strășeni are astăzi peste 15 acorduri de colaborare și înfrățiri, dintre care 7 sunt cu localități din România. Ea declară că aceste acorduri de colaborare au adus doar beneficii comunității.
„Această apropiere, această relație de înfrățire, de unitate înseamnă de fapt și un drept de care am fost privați pe nedrept. De aceea încercăm astăzi, fiecare primar, împărtășește viziuni diferite, dar eu personal sunt aceea care depun un efort considerabil pentru a apropia comunitățile noastre. Noi vorbim aceeași limbă, noi avem aceleași tradiții, aceeași cultură și respectiv ne-am propus să dezvoltăm aceste parteneriate și ne dorim să fim cu toții în UE, pentru că această apropiere o vedem ca fiind membri ai UE, o vedem în această familie mare care se numește Uniunea Europeană”, a declarat Valentina Casian.
Valentina Casian menționează că există și situații când primarii nici nu s-au intersectat după semnarea unor acorduri de înfrățire sau au făcut-o doar pentru că și-au dorit să-și lustruiască imaginea și să mai obțină din resurse financiare de dincolo de Prut.
Primarul comunei Budești, Nina Costiuc a declarat că aceste înfrățiri reprezintă un fel de diplomație populară. Ea susține că nu ar vrea să se pună semnul de egalitate între termenii înfrățire și parteneriate, atunci când vine vorba despre aceste apropieri ale localităților, comunităților de pe cele două maluri ale Prutului.
„Parteneriatul nostru cu Cumpăna ne-a deschis mai multe oportunități și am realizat mai multe proiecte, schimb de experiență. Totodată, ne-am pus ca obiectiv să investim în copii și să le arătăm copiilor din Basarabia ce înseamnă România, să ajungă și la Marea Neagră. De fapt, noi vorbim că suntem frați, dar trebuia să facem poduri nu de flori, dar de beton și să facem și o înfrățire care să ne dea posibilitate să putem să apropiem cele două maluri de Prut”, a declarat Nina Costiuc.
Dezbaterea se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.