Industria îşi ia o pauză în cursa de recuperare a poziţiilor pierdute. Comentariu economic Info-Prim Neo

Ultimele statistici cu privire la activitatea industriei Republicii Moldova din nou sunt sub semnul minus, în octombrie industria şi-a luat o nouă pauză în cursa de recuperare a poziţiilor pierdute în ultimii doi ani, când s-a aflat în declin. Industria moldovenească a înregistrat o nouă scădere, de 3,0%, în luna trecută faţă de perioada respectivă a anului 2007, astfel că avansul care după primul trimestru trecuse chiar peste 7 la sută în raport cu perioada similară a anului trecut, iar aşteptările erau destul de optimiste, a coborât la cota 2,0%, de la un 2,7 la sută în luna precedentă. Şi asta pe fondul unor aşteptări a mediului de afaceri din industrie destul de încurajatoare. „O confidenţă în creştere a înregistrat-o sectorul industrial, datorită creşterii capacităţilor de producţie şi a unei stări de business relativ optimiste în luna precedentă”, constatau recent experţii IDIS”Viitorul”. Prognozele de la început de an care anticipau o revenire a sectorului industrial după şocurile din 2006 şi 2007, în baza relansării industriei alimentare, a ramurii de textile şi articole de îmbrăcăminte, însă nu se confirmă. Iar previziunile de creştere de 9-12%, lansate anterior, se dovedesc a fi extrem de optimiste. Industria lasă impresia unui domeniu cuprins de convulsii. După creşterile impresionante de la început de an, care au atins un 11,4 la sută în februarie şi menţinerea ascensiunii de 4-6 la sută în următoarele trei luni, a urmat căderea de 3,7 la sută din luna mai şi trei luni din patru în perioada iulie-octombrie sub semnul minus. Creşterea din primele luni ale anului a fost erodată de scăderile din ultimele luni. Industria prelucrătoare, care are o pondere de 88,3 la sută din totalul industriei, a crescut cu doar 1,6 la sută într-un an agricol favorabil pentru aceasta. Politica de preţuri joase la producţia agricolă, stimulată şi de către stat, a determinat producători să nu-şi vândă produsele. Ca urmare, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor s-a diminuat cu 9,6 la sută. Şi creşterea de 36,1 la sută din industria vinurilor este sub nivelul scontat, dacă i-ai în considerare recolta înaltă de struguri din acest an. Creşterea de 7,6 la sută în industria alimentară şi a băuturilor, ce pare a fi un succes pe fondul anului trecut, când în zece luni s-a înregistrat o reducere a producţiei de 0.8%, a fost realizată în principal din contul industriei zahărului, a vinului, băuturilor alcoolice şi parţial a produselor lactate. Continuă să se afle în declin sectorul care odinioară aducea mari venituri agriculturii şi anume tutunăritul. Fabricarea produselor de tutun s-a redus cu 12,4%. Experţii estimează că cele mai mari descurajări au venit din sectorul de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde în loc de 25% creştere anticipată la început de an, s-a înregistrat o scădere a producţiei de 14,7%, în zece luni, ceea ce a diminuat cu 1,6% ritmul general de creştere a industriei. S-a redus cu 6,8% şi fabricarea produselor textile. Sunt două domenii care, probabil, vor avea de suferit în urma crizei financiare mondiale, în condiţiile în care vestimentaţia şi articolele din textile sunt fabricate la comanda clienţilor străini. Afectaţi de criză în ţara lor, ei ar putea să reducă din comenzi, la fel cum au făcut şi în ţările vecine. Nu este exclus că va fi afectată de criză şi fabricarea produselor finite din metal, ţările occidentale deja au redus cererea la aceste produse, iar un prim semnal ar fi diminuarea producţiei de către Combinatul metalurgic din Râbniţa. Este în scădere şi fabricarea elementelor din beton, ipsos şi ciment. În anul 2006, industria Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 6,9%, iar în 2007 - de 2,7%. Sub semnul minus ar putea să încheie industria şi anul 2008, dacă tendinţele din ultimele luni vor continua. Lansarea unor programe de stat ce au ca ţintă relansarea industriei nu-şi ating scopul într-un domeniu cu mari restanţe la capitolul restructurare şi modernizare, precum şi aliniere la cerinţele şi standardele pieţei externe.