Industria electronică între programe şi realităţi. Analiză economică Info-Prim Neo

Guvernul a aprobat un program de dezvoltare a industriei electronice până în anul 2015. Obiectivul principal al programului este de a atinge către 2015 o pondere de 2% a industriei şcientointensive şi tehnologic avansate în volumul total al producţiei industriale. Potrivit documentului, aceasta se poate obţine prin asigurarea unui ritm de creştere a producţiei în ramură de 8-10% anual şi prin producerea unor mijloace şi sisteme electronice competitive pe piaţa internă şi externă. Programul a fost elaborat în baza Strategiei de dezvoltare a industriei până în 2015, apobată în octombrie 2006. Realizarea acestuia ar permite Moldovei să majoreze exporturile produselor cu valoare adăugată mare şi să reducă deficitul balanţei comerciale care a atins cifra de peste 3 mlrd dolari. Deşi asupra programului s-a lucrat mult timp şi în activitatea respectivă au fost atraşi specialişti de la Academia de Ştiinţe, de la alte instituţii prestigioase din ţară, precum şi experţi străini, traducerea lui viaţă comportă mari riscuri. Cel mai mare e legat de faptul că programul este lansat într-o perioadă, când în industrie per ansamblu, creşterea economică s-a redus esenţial (în 2008 a fost minusculă, de doar 0,7%) şi accesul la resursele financiare, in special la investiţiile locale şi străine pe termen lung, e foarte limitat (având în vedere criza financiară internaţională). De asemenea, este mare concurenţa pe pieţele externe, inclusiv concurenţa neloială. Există şi riscuri de alt gen, inclusiv insuficienţa acută de cadre la întreprinderile respective şi lipsa unei baze materiale de pregătire a specialiştilor. În anii de independenţă a R. Moldova, mai toate echipele aflate la guvernare au aprobat programe de relansare a industriei electronice, care prin anii 80 ai secolului trecut a făcut nume bun Moldovei. Pe atunci, în ţară activau 20 de întreprinderi elctronice mari cu infrastructura respectivă, cu sistem propriu de pregătire a cadrelor, cu institute de cercetări ştiinţifice şi proiectare, ce încadrau în câmpul muncii peste 30 mii oameni, 4 mii în cercetările ştiinţifice şi activităţile de proiectare. Actualmente numărul de anagajaţi la aceste întreprinderi, trecute prin numeroase şi, uneori, lipsite de sens şi coerenţă restructurări, s-a redus de peste 10 ori şi constituie 2,4 mii, majoritatea din care au o vîrstă de peste 50 de ani. În ultimii ani, cu excepţia anului 2008, la întreprinderile din ramură a fost atestată majorarea volumului de producţie, de exemplu, în 2007 cu peste 30 la sută faţă de 2006, atingând cifra de 328 mln lei. Principale tipuri de produse fabricate sunt aparate de precizie, optice, tehnică şi instrumente medicale, ceasuri, echipamente şi aparate de radio, televiziune şi comunciaţii, tehnică de calcul şi de birou. Au majorat aceste întreprinderi şi e volumul de export, însă n-au reuşit să atingă o balanţă comercială pozitivă. În afară de aceasta s-au prefigurat şi o serie de tendinţe negative pe intern: ritmul de creştere a salariului în ramură e mai înaltă decât creşterea productivităţii muncii, însuşirea noilor tipuri de aparate şi echipamente se tegiversează până modelele sunt depăşite, iar preţul de cost al producţiei finite este înalt. Se mai întâmplă ca unele întreprinderi mari din Federaţia Rusă, care au aparţinut pe vremuri complexului militar, iar acum activează în industria navală sau aeronautică, să le mai trimită câte o comandă sau se le solicite piese din depozite şi aceste întâmplătoare livrări permit întrepinderilor să se menţină la suprafaţă. A apărut concurenţă şi pe piaţa locală, consumatorul din Moldova preferă tehnică de calcul sau aparate diverse de la firme străine cu renume şi nu de la întreprinderile locale, unde acestea sunt mai puţin performante şi, uneori, şi mai scumpe. În vederea realitzării programului Guvernul, intenţionează să creeze, pe parcursul anului curent, o bază de date a întreprinderilor de producere şi cercetare care activează în ramura electronică, să efectueze o analiză a capacităţilor şi a nomenclatorului de produse fabricate la export şi pe piaţa locală. Programul nominalizat prevede o atenţie deosebită dezvoltării procesului de inovare şi transfer tehnologic şi producţie prin lansarea unor noi tipuri de prodicţie. Acestea urmează să fie fabricate în parcurile industriale şi tehnologice. Va fi continuat programul de elaborare a reglementărilor tehnice în domeniul electronic, armonizate la legislaţia europeană şi identificat mecanismul de finanţare a proiectelor investiţionale în domeniu. Costul implementării acestui program se estimează la 600 mln lei şi va fi acoperit parţial din bugetul de stat, din sursele proprii ale întreprinderilor şi din alte surse. În anul trecut, unele întreprinderi din ramură (sau pachetele majoritare de acţiuni ale acestora aparţinând statului) au fost procurate la licitaţiile de la Bursa de Valori (Sigma, Mezon ş.a.). Se va vedea dacă deetatizarea se va reflecta benefic asupra activităţii acestor întreprinderi. Noii proprietari ar putea şi să schimbe profilul acestora.