O analiză cu privire la comportamentele de auto-vătămare și suicidale printre adolescenții din Republica Moldova arată că un obstacol social major îl reprezintă normalizarea abuzului ca formă de interacțiune cu copiii. Raportul, efectuat în cadrul proiectului „Generație sănătoasă”, a fost prezentat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu ocazia zilei mondiale a sănătății mintale. Acesta propune o abordare socială, multi-profesională și intersectorială a anumitor aspecte ale sănătății mintale a tinerilor, transmite IPN.
Robert Thomson, consultant principal, expert în sănătate publică din Elveția, afirmă că unul dintre obiectivele studiului a fost analiza stărilor care au condus la anumite situații de criză, cărora autoritățile și poliția au încercat să le facă față. Potrivit lui, au fost drame pentru familii și situații noi cu care experții nu s-au mai confruntat, dar au analizat situația în contextul efortului pe care îl face Moldova în domeniul protecției copilului și, mai ales, cum face asta, din perspectiva nevoii de conștientizare a perspectivei protecției adolescenților.
Șefa Centrului de Resurse Neovita din cadrul rețelei „Youtih Klinic”, Galina Leșco, a remarcat că riscul pentru tentative de suicid este cu mult mai mare la adolescenții din familiile în care se consumă droguri sau alcool sau cele în care există persoane condamnate. Un risc major pentru comportamentul suicidal al adolescenților vine din indiferența maturilor sau neglijarea lor psihologică în familie. Mediul rural este spațiul unde cel mai des se produc asemenea evenimente, pe fundalul migrației masive și abandonului copiilor în medii străine lor.
Șeful comisiei parlamentare speciale cu privire la cazurile de suicid, Vladimir Odnostalco, susține că statul a reacționat la fenomenul suicidului în rândul adolescenților doar atunci când acesta a explodat. „Ceea ce se întâmplă cu copii noștri este rezultatul activității noastre a tuturor. Noi am creat această problemă, noi am ocolit-o atât cât s-a putut și noi, maturii, nu am creat suficiente mecanisme pentru a o evita”, a mai spus deputatul.
Informațiile pentru raport au fost colectate, în perioada 26-30 iunie 2017 de către experții internaționali, Robert Thomson, consultant principal, expert în sănătate publică și Ana Gurău-Stager consultantă, specialistă în politici publice, ambii din Elveția. Raportul a fost mandatat de către AO „Sănătate pentru Tineri” / Youth Klinic Neovita și finanțat de către Biroul de Cooperare al Elveției în Moldova, în cadrul Proiectului „Generație Sănătoasă”.
