Independenţa Republicii Moldova se trage din 1987, Valeriu Matei

[Analiză Info-Prim Neo din ciclul „Moldova-20! Încotro?”] [Fiecare din cei 20 de ani de Independenţă a Republicii Moldova îşi are însemnele sale şi rolul său în ceea ce s-a întâmplat în această perioadă şi, fără îndoială, în ceea ce are să i se mai întâmple ţării şi oamenilor ei în viitor. Solicitaţi de Info-Prim Neo, politicieni, analişti, experţi, personalităţi din diferite domenii apreciază atât principalele evenimente derulate într-un an anume, cât şi impactul lor asupra ţării în ansamblu.] [ANII 1987-1990 în viziunea scriitorului şi politicianului Valeriu Matei] [29 iulie 1987] – La Moscova, în ziarul „Literaturnaya Gazeta” apare un vast articol semnat de Ion Druţă, intitulat „Frunza verde, apa şi semnele de punctuaţie”. [30 octombrie 1987] – Plenara Uniunii Scriitorilor din Moldova adoptă o rezoluţie prin care solicită Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova să fie creată o comisie ştiinţifică pentru discutarea problemei aducerii grafiei moldoveneşti în corespundere cu natura şi specificul limbii şi apartenenţei acesteia la limbile romanice. Începutul bătăliei pentru reabilitarea limbii române în Moldova. [26 aprilie 1988] – Are loc prima şedinţă oficială a Cenaclului literar-muzical; socio-politic „Alexei Mateevici”. [3 iunie 1988] – A fost constituită Mişcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării. [20 mai 1989] – A fost creat Frontul Popular din Moldova. [27 august 1989] – S-a desfăşurat prima Marea Adunare Naţională. [31 august 1989] – Au fost adoptate actele legislative cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe pe teritoriul RSS Moldoveneşti şi revenirea la grafia latină. [25 februarie 1990] – Primele alegeri democratice pentru Sovietul Suprem al RSSM. [23 iunie 1990] – A fost adoptată Declaraţia de Suveranitate a RSS Moldoveneşti. [16 decembrie 1990] – S-a desfăşurat cea de-a doua Mare Adunare Naţională. [17 martie 1991] – Referendumul lui Mihail Gorbaciov privind Acordul Unional la care Republica Moldova nu participa. [Scriitorul şi politicianul Valeriu Matei] spune că începutul independenţei Republicii Moldova se trage din anul 1987. În primăvara anului 1987, în „Liternaturnaya Gazeta” de la Moscova au apărut primele articole cu referire la unele probleme grave cu care se confrunta societatea din RSS Moldovenească. Articolele erau semnate de câţiva scriitori moldoveni, care au neliniştit autorităţile de la Chişinău. „Aşa s-a dat startul revoltei scriitorilor, treptat, s-a pus problema înlocuirii conducerii Uniunii Scriitorilor şi de aici au pornit alte evenimente: au fost formulate revendicările privind oficializarea limbii române, revenirea la alfabetul latin, protecţia mediului ambiant, pentru că în urma chimizării agriculturii şi folosirii unor metode inadecvate suferea întreaga societate”, spune scriitorul. Valeriu Matei a mai spus că Marea Adunarea Naţională din 27 august 1989, cu sute de mii de participanţi, a determinat Sovietului Suprem să adopte, câteva zile mai târziu, actele legislative privind oficializarea limbii române şi revenirea la grafia latină. „Toamna lui 1989, iarna şi primăvara au fost marcate de campania pentru alegerea preşedintelui, pentru alegerea Parlamentului, campanie care s-a desfăşurat în circumscripţii şi atunci cei sprijiniţi de Frontul Popular au trecut în Parlament. 137 de de deputaţi din cei 368 aleşi s-au autointitulat „Viaţa Satului” şi unii dintre ei votau cu deputaţii democraţi, alţii, uneori, cu Partidul Comunist, ceea ce a marcat acel prim Parlament constituit în primăvara anului 1990”, a menţionat Valeriu Matei. Meritele acelui Parlament ţin de excluderea din Constituţie a prevederilor care legiferau rolul conducător al Partidului Comunist, de adoptarea deciziei privind tricolorul în calitate de drapel de stat. La sfârşitul anului 1990, s-a desfăşurat cea de-a doua Mare Adunare Naţională, prezidată de Valeriu Matei. „A urmat apoi respingerea referendumului unional anunţat de Mihail Gorbaciov pentru 17 martie 1991. Referendumul la noi nu a avut loc. Au fost respinse şi alte tentative de a ne impune aşa-zisul Tratat Unional. Bineînţeles, că Republica Moldova a fost cea care a propus varianta x+0 şi în felul acesta am reuşit să-l punem în şah pe Gorbaciov, care, de facto, nu avea legitimitate ca să se pună în fruntea acelui proces”, a mai spus Valeriu Matei. „Anul 1991 nu a fost deloc în culori roz. Moscova continua să stimuleze separatismul în Republica Moldova. În discuţiile din decembrie 1990, Mihail Gorbaciov a spus-o foarte clar: „Dacă semnaţi noul Tratat Unional necondiţionat, nu veţi avea niciun fel de probleme, dacă nu, noi vom constitui pe teritoriul vostru două autonomii şi ele vor exista”. Şi s-au făcut aceste două republici şi atunci s-a văzut încă o dată, după masacrele pe care tot Gorbaciov le-a comandat la Tibilisi şi la Vilnius, faţa adevărată a lui Gorbaciov pentru politica internă”, a menţionat scriitorul şi omul politic. Valeriu Matei a mai declarat că evoluţia Republicii Moldova pe parcursul celor 20 de ani de independenţă este de fapt o involuţie, de aceea Republica Moldova nu a ajuns încă în situaţia în care ar putea să înceapă negocierile privind statutul de membru asociat al UE. „A venit acest hiatus comunist care ne-a aruncat înapoi cu multe decenii şi astăzi trebuie să fie reluat totul de la zero. Din păcate, din cauza gâlcevii dintre liderii alianţei de la guvernare, nu ajungem la un numitor comun”, a spus Valeriu Matei. Potrivit scriitorului, pe parcursul independenţei Republicii Moldova au fost şi evenimente frumoase, dar ele sunt mai puţine. E nevoie de schimbări în domeniul economic şi în sfera socială. „Noi am fost mereu în criză şi, de aceea, ar trebui să ne concentrăm eforturile să adunăm minţile luminate şi să ştim ce avem de făcut”, a subliniat Valeriu Matei. [Notă Info-Prim Neo:] {Valeriu Matei a fost printre protagoniştii evenimentelor din 1987 de la Uniunea Scriitorilor din Moldova, care au pus începutul Mişcării de renaştere naţională. În mai 1989, participă la crearea Frontului Popular din Moldova, este membru în Consiliu şi în Biroul Permanent, purtător de cuvânt al formaţiunii. În august 1989, scrie documentul final al primei Mari Adunări Naţionale. În august 1991, este printre autorii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova faţă de imperiul sovietic. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. A participat la crearea Alianţei Franceze din Moldova, al cărei preşedinte de onoare este de 12 ani. În 1998, este reales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Forţelor Democratice, este vicepreşedinte al Parlamentului şi preşedintele Comitetului de cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.} [Dumitriţa Ciuvaga, Info-Prim Neo]