Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi pe agenda electorală a partidelor politice

18 noiembrie 2014

În septembrie 2014 Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte și Asociația Keystone Human Services International Moldova au invitat partidele politice și organizațiile social-politice, cu drept de a participa la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, să subsemneze și să includă în platformele electorale prevederile formulate în Carta de Principii și Angajamente în domeniul dizabilității. Carta reprezintă un document de recomandări de politici în domeniul dizabilității, care a fost elaborată cu eforturile conjugate ale organizațiilor societății civile din Republica Moldova, cu implicarea persoanelor cu dizabilități. Documentul a fost subsemnat de 52 de organizații ale societății civile și lansat la 5 septembrie 2014, în cadrul unei mese rotunde, la care au participat reprezentanți ai partidelor politice și ai societății civile din Republica Moldova. Ulterior, documentul a fost subsemnat de 6 concurenți electorali din 41[1] care au fost invitați să-l subsemneze.

Urmare a acestor acțiuni, Keystone Moldova a analizat conținutul platformelor[2] electorale din perspectiva dizabilității ale 21[3] concurenți electorali din 26 admiși de către Comisia Electorală Centrală la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Alți 5[4] concurenți electorali nu aveau disponibile platforme electorale la data de 17 noiembrie 2014. Reamintim, în acest context, că pînă la data alegerilor rămîn 14 zile.

În rezultatul analizei platformelor electorale din perspectiva dizabilității am constatat:

1. Grupul persoanelor cu dizabilități continuă să fie abordat de o manieră generală în platformele electorale (de exemplu: dezvoltarea politicilor de incluziune socială, protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor cu dizabilități; protecția socială a persoanelor cu dizabilități etc.). Deseori prevederile din programe se referă la „grupuri vulnerabile”, „cetățeni socialmente vulnerabili”, „pături social-vulnerabile”, „persoane cu necesități”, „unele categorii de cetățeni”, „toți cetățenii țării” etc., nefiind specificate în mod expres categoriile de cetățeni cărora se adresează (de exemplu: vom asigura echitatea socială, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, protecţia socială a cetăţenilor socialmente vulnerabili; elaborarea și realizarea programelor de asistență medicală destinate grupurilor social vulnerabile ale populației țării etc.). Prin urmare, pot fi făcute doar presupuneri că persoanele cu dizabilități reprezintă un grup-țintă pentru o anumită acțiune / obiectiv declarat.
    
2. 10 concurenți electorali au specificat, în mod expres, cel puțin o dată persoanele cu dizabilități ca grup-țintă pentru anumite acțiuni / obiective / domenii de intervenții formulate în platforma electorală (PPCD, MPA, PSRM, BeAMUV, PPDA, PAD, PCRM, PL, PR, PP, PVE).
    
3. Acțiunile / obiectivele formulate în platformele electorale vizează, de regulă, acordarea de prestații sociale[5] (majorarea / indexarea pensiilor; acordarea de indemnizații, alocații, compensații nominative, ajutoare), și nu de servicii sociale, educaționale, de angajare în cîmpul muncii etc. Abordarea utilizată în majoritatea platformelor se axează pe protecția persoanelor cu dizabilități, și nu pe incluziunea socială a acestora. Excepții pozitive în acest sens sunt PAD, PPDA, care propun o îmbinare a prestațiilor financiare cu dezvoltarea de servicii sociale, centrate pe persoană și pe evaluarea necesităților acesteia; continuarea reformei de dezinstituționalizare; crearea de servicii comunitare alternative instituționalizării și reglementarea acestora. PL și PPDA pledează pentru crearea de condiții privind practicarea sportului de către persoanele cu dizabilități. PAD propune acordarea de suport persoanelor care îngrijesc persoane cu dizabilități. PLDM pledează pentru diminuarea dependenţei unor categorii de cetăţeni de ajutorul social şi încurajarea angajării acestora în câmpul muncii (deși nu este specificat expres dacă persoanele cu dizabilități fac parte din aceste categorii de cetățeni).
    
4. Limbajul utilizat de unii concurenți electorali este devalorizant și nu corespunde standardelor actuale în materie de abordare corectă a subiectului dizabilității. În documentele unor concurenți electorali încă se utilizează expresii ”invalizi”, ”persoane cu handicap”, „invaliditate”. Astfel, din cei 10 concurenți electorali care au specificat, în mod expres, cel puțin o dată persoanele cu dizabilități în platformele lor, 8 au utilizat termeni devalorizanți: PSRM, BeAMUV, PCRM, PP, PR, PVE, PAD, PPDA. 
    
5. Programele sunt declarative, cu foarte puține referiri la măsuri, termene, bugete de implementare. Prin urmare, este dificil să măsori cît de realizabile sunt prioritățile propuse.
    

Persoana de contact pentru informații suplimentare:
Natalia Cojocaru, coordonator proiect
Asociația Keystone Human Services International Moldova

GSM +373 604 88188

Email: ncojocaru@keystonehumanservices.org