Incidentul de la 1 ianuarie a creat un prilej pentru transformarea misiunii de pacificare, analist

Tragedia regretabilă de lângă Vadul lui Vodă a creat un prilej pentru un nou impuls de promovare a transformării misiunii de pacificare în una civilă, multinaţională şi cu mandat internaţional. De această părere este Eugen Revenco, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă (APE), solicitat de Info-Prim Neo. Expertul APE a menţionat că tragedia de la început de an scoate în evidenţă mai multe probleme cunoscute, atât în raport cu securitatea şi libera circulaţie a persoanelor, cât şi cu voluntarismul militarilor străini, statutul legal al militarilor străini, dar şi al celor locali înrolaţi în trupele străine etc. „Retragerea necondiţionată, imediată şi ordonată a trupelor militare ale Rusiei de pe teritoriul ţării noastre şi schimbarea formatului misiunii de pacificare au fost şi sunt două subiecte de consens general între toate forţele politice din Republica Moldova şi obiective ale guvernării actuale şi celor precedente, inclusiv comuniste de până la 2009”, a remarcat Eugen Revenco. Potrivit expertului, unica trădare a intereselor naţionale şi cu depăşire de mandat stabilit de Legea din 2005 a fost comisă de Vladimir Voronin în martie 2009, când a semnat o înţelegere cu preşedintele Rusiei agreând retragerea pacificatorilor după soluţionarea conflictului transnistrean, în schimbul unei fotografii electorale alături de Dmitri Medvedev. „Ar fi oportun ca autorităţile moldoveneşti să acţioneze pentru demilitarizarea Zonei de Securitate şi a regiunii transnistrene în ansamblu. În acest sens, ar putea fi obţinută o sinergie între poziţiile moldovenească şi ucraineană privind demilitarizarea în partea stângă a Nistrului, care ar veni să sprijine construcţia parteneriatului strategic dintre cele două ţări vecine”, spune expertul pe politică externă. Eugen Revenco mai spune că forţele de pacificare, conform criteriilor ONU, sunt plasate între forţele beligerante. Federaţia Rusă însă este parte la conflictul de la Nistru din 1992, fapt confirmat prin acordul moldo-rus de încetare a focului din 1992, dar şi în jurisprudenţa CEDO (Cazul Ilaşcu ş.a). „Abordarea de non-confruntare, prin acceptarea unui rol de stabilizare a misiunii de pacificare existente şi constatarea îndeplinirii misiunii militare, permite Federaţiei Ruse o schimbare evolutivă şi demnă a poziţiei şi rolului în regiune. Omorul unui civil comis de un militar rus din forţele de pacificare aflat la post, indiferent dacă este din culpă sau neatenţie, developează instabilitatea pe care o generează prezenţa militară continuă în regiune. Protestele localnicilor din Zona de Securitate confirmă aceste concluzii”, a menţionat expertul APE. Eugen Revenco a mai spus că la modul practic schimbarea misiunii este un pas mare spre lichidarea barierelor de circulaţie liberă a persoanelor, excluderea voluntarismului oamenilor înarmaţi, demilitarizarea Zonei de Securitate şi introducerea unor reguli clare privind înrolarea observatorilor civili. „Cu alte cuvinte, ar fi o prezenţă nemilitară, sancţionată a observatorilor civili din alte ţări, eventual membre ale OSCE, nu doar din est”, a menţionat Eugen Revenco. Prima zi a noului an 2012 a fost marcată de un grav incident la unul din posturile de pacificatori din Zona de Securitate de la Nistru. Un militar rus a împuscat mortal un tânăr din satul Pârâta. Militarul a deschis focul pentru că tânărul, aflat la volanul unei maşini, a refuzat să oprească la cererea santinelelor de post.