Încercarea Chişinăului de a găsi soluţia problemei transnistrene prin dialog direct cu Kremlinul creează o situaţie periculoasă pentru Moldova, spun experţi

Încercarea Chişinăului de a găsi o soluţie a problemei transnistrene prin dialog direct cu Kremlinul, ignorând ceilalţi participanţii în formatul de negocieri 5+2, creează o situaţie periculoasă pentru Moldova, consideră un grup de experţi, creat în cadrul proiectului Institutului de Politici Publici (IPP) „Consiliul de experţi pentru soluţionarea conflictului transnistrean”. Membrii [Consiliului Naţional de Experţi] (CNE) şi-au expus marţi, 23 septembrie, viziunea comună asupra situaţiei curente în jurul diferendului transnistrean.Unul dintre scenariile negative prevăzute de experţi este că Rusia va propune semnarea unui document inacceptabil pentru Moldova. După un refuz, Rusia ar putea acuza Moldova de lipsă de cooperare şi încălcarea înţelegerilor anterioare pentru ca, după alegerile din 2009, Moscova să recunoască Transnistria. „Mimând un dialog cointeresat cu guvernarea de la Chişinău, Kremlinul a subordonat o bună parte din politica externă a R. Moldova, îndeosebi în raport cu NATO şi GUAM. Rusia şi-a păstrat posibilitatea de a continua politica de „expansiune pasivă” în Transnistria şi i-a transformat pe ceilalţi participanţi la formatul de negocieri 5+2 în spectatori pasivi”, se menţionează în textul viziunii sintetizate asupra problemei. CNE consideră că, la moment, nu există premise pentru atingerea unei soluţii rapide şi viabile a conflictului din regiunea transnistreană. [Directorul proiectului IPP, Oazu Nantoi], a declarat că Federaţia Rusă nu a fost vreodată interesată să accepte propunerea Chişinăului de reglementare a conflictului „în pachet”. Oazu Nantoi a menţionat că Federaţia Rusă nu a renunţat niciodată la ideea de a crea în locul R. Moldova un nou stat comun (federaţie sau confederaţie) format din doi subiecţi egali, R. Moldova şi Transnistria, care va beneficia de un statut special şi drept de veto. Experţii recomandă conducerii R. Moldova să fie prudentă pentru a evita agravarea situaţiei prin antrenarea în scenarii nedorite. Menţinerea conflictului în stare îngheţată şi a formatului de negocieri 5+2, chiar dacă acesta nu oferă perspective optimiste, ar putea constitui un mecanism de protecţie pentru R. Moldova. [Directorul executiv IPP, Arcadie Barbăroşie], susţine că autorităţile trebuie să lucreze mai mult în Moldova, şi nu la Moscova sau Bruxelles, pentru a face atractiv acest teritoriu pentru cetăţenii din Transnistria. „În caz contrar îi vom pierde pentru că propaganda de la Tiraspol este foarte eficientă”, a spus directorul executiv IPP. Negocierile în formatul 2+1 şi netransparenţa procesului de negocieri micşorează şansele R. Moldova de a progresa în relaţiile cu Uniunea Europeană, a remarcat [Eugen Revenco, directorul Fundaţiei moldo-lituaniene „Centrul de Studii ale Integrării Europene”]. Potrivit lui, totodată, este nevoie ca şi UE să se implice mai mult în negocieri. „Dacă Federaţia Rusă negociază la nivel de şef de stat, interesul UE este la un nivel mult mai jos. Contăm ca UE să-şi regândească perspectivele în privinţa acestei regiuni”, a menţionat Eugen Revenco. Proiectul „Consiliul de experţi pentru soluţionarea conflictului transnistrean” este implementat de către IPP cu sprijinul financiar al Black Sea Trust Found for regional Cooperation. Experţii se vor întruni o dată la două luni. Pe viitor la şedinţe vor participa şi experţi din stânga Nistrului.