Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
În Republica Moldova nu sunt premise pentru separatism, deoarece există religie comună cu minorităţile etnice. Un alt argument este că suntem bilingvi, şi anume vorbim limba română şi limba rusă. De această părere este vicepreşedintele Parlamentului, Andrian Candu. „Percepţia mea este că sunt doar divergenţe politice şi acestea trebuie să fie expuse prin dezbateri în cadrul campaniilor electorale şi nicidecum prin promovarea separatismului”, a menţionat parlamentarul.
Un moment important pe care l-a precizat vicepreşedintele legislativului este că cel mai mare grup etnic minoritar din Republica Moldova este cel ucrainean şi aici populaţia majoritară a reuşit identificarea unui echilibru în procesul integraţionist. Însă, deputatul constată că grupuri etnice mai mici din Republica Moldova, bucurându-se de mai multe privilegii reglementate, promovează un separatism violent prin crearea ameninţărilor şi riscurilor de natură secesionistă sau care pot facilita secesionismul de orice fel, prin realizarea măsurilor de destabilizare politică, economică, financiară, informaţională, socială, culturală a Republicii Moldova.
Andrian Candu consideră ferm că toţi cetăţenii Republicii Moldova au un singur scop, de a avea un mod de trai mai bun, standarde moderne, garanţii sociale şi venituri mai mari, şi să nu existe corupţie. „Acesta este rolul elitelor politice din Republica Moldova, să aibă dezbateri şi competiţie de idei, să lanseze iniţiative moderne la toate aceste subiecte. O spun cu fermitate, după experienţa mea de activitate profesională internaţională. Am văzut aceste procese în cadrul Uniunii Europene. Prin urmare, îmi doresc acasă să fie aplicate proceduri similare, integraţioniste”, a subliniat deputatul.
Referitor la riscul pentru Moldova să se ajungă la o situaţie similară celei din Ucraina, ca unele ţări să vrea să apere, inclusiv prin intervenţie militară, vorbitorii de rusă, bulgară, găgăuză etc., vicepreşedintele Parlamentului a spus că riscuri sunt diverse şi specifice fiecărui stat din regiunea noastră. În ceea ce priveşte unele acţiuni ale regimului de la Tiraspol şi trupele Federaţiei Ruse staţionate în regiune, necesită o mare monitorizare a autorităţilor specializate şi păstrarea unui dialog continuu pentru a nu permite escaladarea situaţiei. „Să ne concentrăm pe proiecte economice şi pe bunăstarea populaţiei. Aceasta ar trebui să fie prioritar în agendele noastre”, a subliniat deputatul.
Andrian Candu spune că domeniul relaţiilor interetnice din Republica Moldova este reglementat juridic deplin. Republica Moldova este parte la convenţiile ONU şi cele europene care reglementează acest aspect. Urmare aderării Republicii Moldova la aceste tratate, au fost create organisme interne menite să asigure respectarea tuturor prevederilor legislaţiei la care Republica Moldova este parte. „În acelaşi timp, mai rămân o serie de dificultăţi care se impun a fi remediate, în principal prin sporirea eforturilor autorităţilor şi a reprezentanţilor minorităţilor naţionale în vederea valorificării drepturilor acestora, precum şi prin edificarea şi consolidarea consensului dintre aceste părţi”, a subliniat deputatul.
Andrian Candu a spus că fiecare cetăţean trebuie să contribuie la procesul de integrare din Republica Moldova, să nu se izoleze, să fie deschis să înveţe tradiţii ale conaţionalilor noştri. Convieţuirea populaţiei majoritare din Republica Moldova şi a diferite minorităţi a demonstrat că diversitatea etnică şi culturală este o bogăţie a ţării şi trebuie preţuită, susţine deputatul. Fiecare grup etnic aduce câte ceva de neînlocuit în identitatea locurilor în care trăieşte. Astfel, Republica Moldova devine o atracţie turistică pentru europeni şi pentru cei de la răsărit. „Unitate prin diversitate”, acest principiu al Uniunii Europene trebuie să fie aplicat direct şi în Republica Moldova, iar elitele trebuie să unească populaţia prin proiecte de dezvoltare comună, cu păstrarea elementelor de diversitate a fiecărui grup etnic.
---
Notă IPN: În cadrul prezentului ciclu de materiale IPN a prezentat opiniile premierului Iurie Leancă; şefului Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM, Mihai Cernencu; politologului Vitalie Andrievschi, şef al reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ); preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mîsliţchi; Victoriei Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, şi başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal. Au acceptat să răspundă la întrebările Agenţiei şi deputatul Alla Mironic; specialistul în economia educaţiei Andrei Munteanu, consilier în Consiliul de Mediere al Republicii Moldova; preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa, şi alţii.
Irina Ţurcanu, IPN
