În Republica Moldova activizmul civic este slab dezvoltat, iar cetăţenii fie că sunt indiferenţi, fie că nu ştiu cum să-şi apere drepturile. Concluzii în acest sens au fost formulate în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune „TV 7”, transmite IPN.
Psihologul Daniela Terzi-Barbăroşie explică lipsa activizmului civic prin lipsa educaţiei în acest sens. „Nu putem spune că moldovenii sunt laşi, dar nu există o tradiţie a activismului civic. Această tradiţie trebuie formată, iar generaţiile în creştere educate în acest stil. Condiţiile istorice nu au permis oamenilor din ţara noastră să-şi dezvolte activismul civic. Pentru acasta ei erau încătuşaţi”, a spus psihologul.
Acrivistul civic, Vitalie Sprînceană, este de părerea că în Republica Moldova nu există o cultură a activizmului civic. „Moldovenii protestează, dar de multe ori nu ştiu pentru ce protestează sau cum să-şi atingă scopul prin proteste. Se începe cu o ideie şi în cele din urmă se ajunge la alta”, a spus activistul.
Un alt activist, Oleg Brega, s-a arătat deranjat de prezenţa mica a cetăţenilor la proteste. „Eu protestez de 12 ani. Totodată, încerc să-i determin pe oameni să protesteze ca să-şi ceară drepturile. Să luăm exemplul de astăzi, când noi am ieşit să protestăm pentru Sergiu Voloc, iar acesta n-a benevoit să se prezinte. La noi oamenii nu au cultura polemicii, nu au exerciţiul de gândire critică”, a opinat Brega.
Antoniţa Fonari, vicepreşedinte Consiliul Naţional pentru Participare, este de părere că activizmul civic trebuie promovat de către liderii de opinie, sindicalişti, reprezentanţi ai bisericilor. „S-a demonstrat că lucrurile pot fi schimbate prin proteste. Depinde ce dorim noi şi cum cerem această schimbare”, a declarat Fonari.
