In raport CIJ constată că noul Cod al Audiovizualului este o lege prin care guvernarea îşi promovează interesele

Deşi eforturile, depuse pentru a elabora Codul Audiovizualului ca o lege bună, au fost fără precedent atât din partea organizaţiilor internaţionale (au prezentat expertize Consiliul Europei, OSCE, Articolul 19), cât şi a ONG-urilor de media din Moldova, guvernarea a reuşit să adopte o lege prin care să-şi promoveze interesele. Această concluzie este formulată în raportul anual „Libertatea de exprimare şi informare în R. Moldova în anul 2006”, elaborat de Centrul Independent de Jurnalism. Potrivit raportului, Puterea a izbutit din nou să aleagă un Consiliu Coordonator al Audiovizualului (CCA) care să-i convină, să menţină controlul asupra companiei „Teleradio-Moldova”, şi chiar să-şi supună încă două instituţii ale audiovizualului, care aveau anterior o politică editorială independentă: radio „Antena C” şi „Euro TV Chişinău”. Autorii raportului constată că atât proiectul Codului, cât şi actul adoptat au făcut obiectul unor critici vehemente din partea organizaţiilor de media şi a partidelor politice, în perioada martie-august 2006 fiind lansate numeroase declaraţii la acest subiect. De asemenea, societatea civilă a organizat o serie de dezbateri şi „mese rotunde” cu scopul de a îmbunătăţi proiectul de lege şi a convinge autorii de necesitatea adoptării celor mai înalte standarde în domeniu. Deşi mai puţin semnificative ca impact, anumite modificări au survenit şi în art. 16 din Codul civil, care prevede responsabilitatea pentru defăimare. În articol au fost enumerate o serie de criterii care ar ajuta judecătorul să decidă despăgubirea “rezonabilă” a persoanelor defăimate. Totuşi, modificările nu au inclus şi un plafon pentru compensarea prejudiciului moral, lucru pentru care optează multe mijloace de informare în masă. Atât Parlamentul, cât şi Guvernul au adoptat în vara anului 2006 hotărâri care prevăd instituirea unor sporuri de 10-20% la salariile unor funcţionari care au acces permanent la secretul de stat. Hotărârile respective au fost adoptate cu efect retroactiv, intrând în vigoare la 1 decembrie 2005. Potrivit experţilor în domeniul accesului la informaţie, aceste hotărâri vor stimula secretomania în instituţiile de stat. Pe lângă secretele de stat, care trebuie protejate, vor fi dosite informaţii de interes public. Mulţi funcţionari nu vor distinge un secret de stat de o informaţie de interes public. Pe de altă parte, funcţionari ai Serviciului de Informaţii şi Securitate au argumentat necesitatea instituirii acestor sporuri prin executarea unei prevederi a Legii cu privire la secretul de stat din 1994, precum şi a numeroaselor restricţii a diferitelor drepturi şi libertăţi, pe care le suportă deţinătorii secretelor de stat. Raportul „Libertatea de exprimare şi informare în R. Moldova în anul 2006” inserează o relatare succintă a unor evenimente semnificative, care au caracterizat situaţia presei din R. Moldova în 2006. Raportul cuprinde următoarele compartimente: Evoluţii legislative, Evoluţii în sectorul audiovizualului, Situaţia presei scrise şi a jurnalismului de investigaţie, Presa în campania electorală, Accesul la informaţie, Evenimente de perspectivă.