La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: raionul Edineţ.
---
Raionul Edineţ are 32 de primării pentru cele 46 de localităţi. Populaţia totală a raionului este de peste 84 de mii de locuitori.
Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Oameni pentru Oameni” din Edineţ, Domnica Petrovici, a spus că actualul format al împărţirii teritorial-administrative nu este foarte eficient din cauza birocraţiei, iar când cetăţenii au o problemă trebuie să facă mai multe drumuri şi, într-un final, renunţă. Domnica Petrovici, care a activat şi pe vremea judeţelor, spune că pe atunci se creaseră un sistem bine pus la punct. În regiunea de nord a ţării au fost create 4 sectoare care aveau o reţea stabilită, exista un contact al regiunilor cu sectoarele, dar cu actuala împărţire teritorială s-a ajuns la mai multe autorităţi publice care necesită să fie susţinute financiar, iar aceasta este o problemă în contextul situaţiei actuale din ţară.
O altă problemă care a apărut este lipsa specialiştilor în primării, dar şi pregătirea profesională nesatisfăcătoare a celor aflaţi în funcţiile cheie. Despre faptul cum s-au descurcat autorităţile locale pe parcursul celor 4 ani de mandat, Domnica Petrovici a spus că raionul Edineţ este unicul raion unde problemele s-au rezolvat mai mult în baza intereselor de partid. „În capul mesei stau interesele şi membrii de partid sunt preocupaţi de interesele partidului şi nu de interesele cetăţenilor”, a subliniat preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Oameni pentru Oameni”.
Cât despre cum ar trebui schimbate lucrurile, aceasta a spus că ar fi nevoie să se revină la judeţe, iar la conducerea autorităţilor locale trebuie să fie aduse persoane competente, responsabile şi cu verticalitate, „oameni cu dorinţă de a face ceva, nu doar pentru că l-a pus partidul în funcţie”. Totodată, Domnica Petrovici a precizat că este nevoie de dezvoltarea abilităţilor de comunicare, pentru că într-o societate democratică cetăţenii nu trebuie să se teamă să spună ce gândesc, ci trebuie să comunice, să iasă cu păreri în public, iar dovada lipsei unor asemenea iniţiative este rezultatul alegerilor. Domnica Petrovici a subliniat, în acest sens, că sunt localităţi unde s-au implementat proiecte cu contribuţia statului sau a primăriei, dar la final au câştigat alegerile partidele care nu au contribuit cu nimic şi, de aceea, este nevoie să se discute mai mult cu cetăţenii. O soluţie, în opinia sa, ar fi ca o dată la 3 luni primarii să vină în faţa comunităţii cu un raport ce au realizat şi ce nu s-a făcut şi de ce?
Aceasta a mai spus că miza alegerilor locale va fi aceeaşi, politicienii vor avea aceleaşi scopuri. Cetăţenii sunt însă derutaţi de partidele care înainte de alegeri vin în faţa lor şi după alegeri uită de ei. Domnica Petrovici a notat că deseori se discută despre faptul că autorităţile centrale nu acordă suficientă atenţie UTA Găgăuzia, dar în viziunea sa, nici cu raioanele din nordul republicii nu se lucrează. Se lucrează doar cu suburbiile Chişinăului. Dacă s-ar discuta cu cetăţenii, ar fi o mai mare transparenţă, notează preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Oameni pentru Oameni”.
Alina Marin, IPN
