În R. Moldova va fi creată o reţea ecologică naţională pentru protecţia biodiversităţii

Autorităţile statale intenţionează să creeze în R. Moldova o reţea ecologică naţională, inclusiv coridoare ecologice care ar permite migraţia lumii animale şi vegetale, precum şi conexiunea cu Reţeaua ecologică europeană. Consultantul Direcţiei resurse naturale şi biodiversitate, Sergiu Ciobanu, a declarat pentru Info-Prim Neo că proiectul reţelei ecologice, precum şi planul de acţiuni privind crearea acesteia vor fi discutate doar după ce Parlamentul va vota Legea cu privire la reţeaua ecologică naţională, care a fost recent aprobată de Guvern. Potrivit lui, în prezent există Legea privind Fondul ariilor naţionale protejate de stat, prin care cele mai reprezentative suprafeţe sunt luate sub protecţie. De altfel, Ciobanu a menţionat că nu toate ariile protejate existente vor intra în Reţeaua ecologică, deoarece la momentul creării acesteia, instituţiile abilitate vor decide care teritorii sunt cele mai reprezentative şi de importanţă strategică pentru republică. Teritoriile care vor intra în reţeaua ecologică vor fi unite între ele prin coridoare ecologice, create artificial în cazul în care nu există cele naturale. Coridorul ecologic va putea fi o fâşie forestieră, un râu, sau oricare altă modalitate care să permită migraţia lumii animale şi vegetale. Coridoare ecologice vor fi şi de nivel internaţional, în RM fiind preconizate două astfel de coridoare: al Prutului şi al Nistrului, care să aibă conexiuni şi cu reţelele ecologice ale statelor vecine şi, în definitiv, cu Reţeaua ecologică unică a întregii Europe. Scopul creării reţelelor ecologice este protecţia mai eficientă a biodiversităţii. Astfel, urmează ca fiecare stat să-şi creeze o reţea ecologică, a mai spus sursa citată. În prezent, a mai spus Ciobanu, este elaborat un proiect al unei reţele ecologice zonale în regiunea Prutului de Mijloc, însă în funcţie de resursele financiare ale statului sau cele din exterior, reţeaua ecologică va putea fi mărită pe întreaga suprafaţă a republicii. În prezent, în R. Moldova există 315 arii protejate cu o suprafaţă totală de 60 mii de ha, ceea ce reprezintă aproximativ 1,96 % la sută din suprafaţa republicii. Conform legislaţiei în vigoare, teritoriile protejate sunt clasificate în 11 categorii. Cele mai reprezentative sunt rezervaţiile ştiinţifice, la moment fiind 5 astfel de rezervaţii: Codru, Iagorlâc, Prutul de Jos, Plaiul Fagului şi Pădurea Domnească. Următoarele teritorii după importanţă sunt parcurile naţionale, care deocamdată nu au fost create. Urmează monumentele naturii, rezervaţiile naturale, cele peisajistice, rezervaţiile de resurse, ariile cu management multifuncţional, rezervaţiile biosferei, grădinile dendrologice, monumentele de arhitectură peisajistică şi grădinile zoologice.