În R. Moldova există numeroase bariere în realizarea atribuţiilor şi sarcinilor de bază ale serviciului public

În R. Moldova există un şir de probleme care creează bariere în realizarea atribuţiilor şi sarcinilor de bază ale serviciului public: lipsa codurilor de conduită a instituţiilor şi autorităţilor publice, imperfecţiunea procedurilor de lucru cu publicul, birocraţia, precum şi cazurile de comportament nepermis din partea unor persoane ce deţin funcţii publice. Acestea sunt remarcile reprezentanţilor organismelor internaţionale, instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale, societăţii civile care s-au întrunit joi, 27 octombrie, într-o conferinţă internaţională cu tema „Integritatea în serviciul public: repere etice”, organizată de Transparency International Moldova şi Academia de Administrare Publică pe lângă preşedintele RM. În cadrul conferinţei au fost prezentate rapoarte privind activitatea instituţiilor şi autorităţilor publice şi experienţa acumulată în administraţia publică. În centrul atenţiei au fost probleme ce ţin de consolidarea integrităţii instituţiilor şi autorităţilor publice, respectarea de către acestea a principiilor democratice în vederea îndeplinirii misiunii de bază – de a servi interesul public. Participanţii la conferinţă au constatat că RM a depus eforturi pentru a implementa mecanismele ce stau la temelia unui stat democratic, în special pentru înfiinţarea şi delimitarea competenţelor autorităţilor publice, dar susţin că există rezerve în acest sens. Reprezentantul fundaţiei „Eurasia”, Sorin Mereacre a salutat dezbaterea chestiunii privind promovarea principiilor etice şi integritatea în serviciul public. Potrivit lui, strategia fundaţiei pentru următorii ani include susţinerea cooperării între societatea civilă şi administraţia publică, în primul rând, în prevenirea şi combate corupţiei, alegeri libere şi corecte etc. Recent a fost anunţat un nou program al Consiliului Europei, Comisiei Europene, Agenţiei suedeze pentru Cooperare Internaţională şi altor finanţatori externi care vor să ajute RM în implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei. Primarul interimar al Chişinăului Vasile Ursu a menţionat crearea Centrului de documentare şi informare a populaţiei ca un mecanism în lupta cu corupţia din administraţia locală. Potrivit lui, Primăria a exclus astfel contactul cetăţeanului cu funcţionarul public, „a stârpit intermediarii din Primărie care facilitau, contra bani, eliberarea diferitor acte”. Ursu a mai declarat că personal anunţă Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei în cazul în care află despre ilegalităţi comise de funcţionarii publici. Totodată, Ursu a menţionat că, deşi Primăria a instituit o linie fierbinte la care locuitorii capitalei pot reclama cazurile de corupţie din administraţia locală, cetăţenii nu prea folosesc acest serviciu. Potrivit lui, o cauză ar fi faptul că populaţia nu are încredere că autorităţile vor lua măsuri împotriva funcţionarilor corupţi. În cadrul conferinţei au mai fost elucidate imperfecţiunile legislaţiei privind reglementarea subiectului special al infracţiunilor de corupţie, aplicarea pedepselor simbolice pentru infracţiunile de corupţie comise de funcţionari publici, lipsa responsabilităţii ministeriale, implementarea dificilă a Legii privind accesul la informaţie, salarizarea necompetitivă a funcţionarilor publici etc. Conferinţa a fost organizată cu suportul financiar al Fundaţiei EURASIA, OSCE şi SPAL.