În noaptea de duminică, învingând moartea, Mântuitorul Isus Hristios a înviat din morţi

Duminică, creştinii sărbătoresc miracolul Învierii Domnului Isus Hristos. După Săptămâna Patimilor, în noaptea de sâmbătă spre duminică, învingând moartea, Mântuitorul Isus Hristios a înviat din morţi, demonstrând tuturor, şi celor care Îl credeau şi celor care nu L-au urmat şi L-au trădat, că este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Paştele este celebrarea Învierii lui Isus, întemeietorul religiei creştine, născut la Betleem, din Fecioara Maria. Botezat la 30 de ani de Ioan şi prezentat mulţimii drept Mesia, Hristos şi-a ales 12 ucenici şi, vreme de trei ani, şi-a predicat învăţătura în Galileea şi în Iudeea. Fiind trădat de Iuda, Hristos a fost adus la judecată, condamnat la moarte pentru blasfemia de a se numi Fiul lui Dumnezeu. A fost răstignit pe vârful muntelui Golgota după ce Şi-a cărat crucea în spate. Înmormântat, Isus a înviat după trei zile şi s-a ridicat la cer după alte 40 de zile. Evenimentul s-a produs între anii 29 şi 33 ai erei noastre. Miracolul Învierii a fost sesizat, printre primii, de Maria Magdalena şi mironosiţele care, venind în dimineaţa acelei Duminici la mormântul Mântuitorului, l-au găsit gol, iar piatra ridicată. Soldaţii romani, care au stat la paza locului de veci al lui Hristos, au rămas nedumeriţi, afirmând că nimeni n-a vizitat mormântul. Pentru a nu permite răspândirea zvonului despre dispariţie, străjerii au sfătuit femeile să spună că trupul lui Isus fusese furat de ucenicii Săi. Adevărul însă, a ieşit la iveală. După acest miracol al Învierii mulţi s-au făcut adepţii Mântuitorului. În noaptea Învierii, în toate cele circa 1500 de biserici din R. Moldova au fost oficiate servicii divine, după care s-au sfinţit pasca, cozonacii, ouăle roşii şi bucatele aduse la biserică de enoriaşi pentru ca, apoi, la masa festivă, rudele să se înfrupte din ele după un post sever de 40 de zile. Tradiţia spune că lumânările de după slujba din noaptea Învierii trebuie păstrate cu mare sfinţenie, deoarece sunt bune în momente grele, se aprind în caz de furtună, grindină, boală, necaz, se folosesc la farmece şi descântece. Alimentele şi plantele sfinţite în noaptea de Paşte se păstrează ca leacuri şi talismane. Sarea este folosită la sfinţirea fântânilor, slănina ca leac pentru boli ale vitelor, busuiocul pentru vindecarea durerilor de gât şi farmece, tămâia se pune pe jar când sunt furtuni violente, salcia este tămăduitoare. Trei zile cât ţine sărbătoarea Paştelui se stă cu masa întinsă, pregătită pentru oaspeţi. Se spune că asta aduce prosperitate şi belşug în casă anul întreg.