La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: municipiul Chişinău.
---
Municipiul Chişinău are în componenţa sa 35 de localităţi. Populaţia municipiului este de peste 750 de mii de persoane, peste 80 de mii dintre care locuiesc în suburbii.
Serghei Neicovcen, directorul executiv al Centrului Contact, a menţionat că în Chişinău sunt foarte multe localităţi pentru un municipiu şi acestea sunt foarte greu de administrat. „Sunt de părere că, dacă este posibilitate, autorităţile locale ar trebui să gestioneze mai multe localităţi, aceasta ar reduce cheltuielile pentru administrare. Dar ceea ce am observat în ultimii ani e că în municipiul Chişinău lucrurile nu prea merg bine la acest capitol. În raioane relaţia administraţiei raionale cu cele din localităţile care intră în componenţa raionului sunt mai bune, mai strânse, decât ceea ce e în municipiul Chişinău. Autorităţile localităţilor care intră în componenţa municipiului sunt lăsate să rezolve singure problemele”, a subliniat expertul.
Centrul Contact, care este o organizaţie neguvernamentală, nu are experienţă bogată în a lucra cu satele din Chişinău pe motiv că acestea nu au prezentat interes pentru diferite proiecte. „Primăriile acestor localităţi au unele proiecte de salubrizare, de aprovizionare cu apă, dar nu am auzit ca aceste localităţi să facă proiecte care să servească drept exemplu. Este un concurs naţional privind practicile bune ale autorităţilor locale, la care satele din municipiul Chişinău nu participă şi nu iau premii”, a subliniat directorul Centrului Contact.
Serghei Neicovcen spune că este foarte important de dezvoltat relaţii mai strânse între primăriile localităţilor şi Primăria Chişinău. „Nu vedem deloc practic primarii acestor localităţi, vedem în prim plan doar Chişinăul şi conducerea acestuia. Dacă e să vorbim despre activismul civic, putem remarca că în satele din Chişinău activismul este foarte scăzut, sunt sate în Moldova mult mai active”, a subliniat expertul.
Serghei Neicovcen vede cea mai mare problemă în lipsa de conlucrare dintre primar şi Consiliul municipal. O altă problemă este lipsa de cooperare a administraţiei municipiului cu autorităţile centrale. Pentru că nu există conlucrare, bugetul mereu a fost aprobat cu întârziere, s-au tărăgănat diferite lucruri. În Parlament factorul politic poate juca un rol important, dar la nivel local politicienii trebuie să găsească limbaj comun, dar s-a observat că nu există interes ca ei să conlucreze, a remarcat Serghei Neicovcen.
Expertul spune că, dacă ar candida la funcţia de primar general al municipiului Chişinău, ar pune pe prim plan implicarea cetăţeanului în realizarea proiectelor la nivel local, începând cu elaborarea ideii şi până la realizare. „La noi aşa ceva nu se întâmplă şi regret aceasta. În prezent există modalităţi multiple prin care cetăţeanul ar putea să participe la luarea deciziilor. Sunt exemple în ţară unde autorităţile locale conlucrează cu cetăţenii. La Chişinău se iau deciziile în birouri şi nu există un interes pentru a atrage controlul civic. Cetăţenii au interes să controleze ceva atunci când sunt implicaţi de la început. Şi salubrizarea, şi parcările sunt foarte importante, dar aş pune pe prim plan cooperarea cu cetăţenii. Ca să ştii care proiecte sunt prioritate, trebuie să consulţi oamenii, ca ei să spună ce este mai important pentru ei”, a explicat Serghei Neicovcen.
Potrivit directorului executiv al Centrului Contact, unele promisiuni electorale din campania electorală precedentă au fost realizate chiar în proporţie de 90%, cum ar fi reconstrucţia Parcului Valea Morilor, dar sunt altele care s-au realizat în proporţie de 5%, de exemplu construcţia de noi parcări. La fel şi proiectul de colectare separată a deşeurilor: s-au instalat tomberoane în câteva cartiere, dar fără campanie de informare iniţiativa a bătut pasul pe loc. „Sunt realizări modeste. Nu cred că la general promisiunile au fost realizate mai mult de 50%”, a apreciat Serghei Neicovcen.
Expertul se aşteaptă ca după 14 iunie să existe o conlucrare cu oamenii, remarcând că alegerile locale sunt diferite de alegerile parlamentare şi că cetăţenii nu trebuie să se uite la culorile politice, ci la oamenii care candidează, la capacitatea lor de a lucra împreună cu alţii. Serghei Neicovcen speră ca în municipiul Chişinău va apărea o conlucrare dintre Primărie şi Consiliu municipal, care va fi fortificată în timp.
Mariana Galben, IPN
