Violența domestică în Republica Moldova reprezintă, pe lângă o problemă socială serioasă, o încălcare categorică a drepturilor femeilor și a omului în general. În Republica Moldova violența în familie este un fenomen încă ascuns, care afectează mult prea multe familii și nu mai poate fi ignorat. Opiniile au fost exprimate în cadrul audierilor publice parlamentare despre progresele înregistrate și perspectivele de viitor în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, transmite IPN.
Elena Bacalu, președinta Comisiei protecție socială, sănătate și familie, a spus că cel mai grav este faptul că de multe ori fenomenul violenței este acceptat de societate. După traumele prin care trec în cadrul familiei, victimele sunt judecate și condamnate de persoane apropiate. Potrivit Elenei Bacalu, în țara noastră una din două femei a fost pe parcursul vieții victimă a violenței fizice, psihologice sau sexuale, din partea soțului sau a partenerului. „1/3 din femei, victime ale violenței domestice, nu au raportat cazurile de violență cu care s-au confruntat. Ele au ales să sufere în tăcere abuzul, umilința”, a spus Elena Bacalu.
Ministrul sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, a menționat că în Republica Moldova serviciile destinate agresorilor sunt insuficiente și practic nu există servicii adresate victimelor violenței sexuale. Potrivit ministrului, ordonanța de protecție, chiar dacă este aplicată față de femei, totuși, are loc accesul agresorului la copil, la familie, ceea ce face dificilă combaterea violenței.
Ghenadie Neamțu, șef de secție în cadrul Inspectoratului General al Poliției, a declarat că Poliția întâmpină dificultăți la reținerea agresorilor. Cazurile de violență sunt comise pe timp de noapte, dar reținerea agresorului se poate face doar pe trei ore. Potrivit lui Ghenadie Neamțu, sancțiunea prin muncă neremunerată în folosul comunității nu poate fi aplicată, dacă agresorul nu o acceptă. La fel și sancționarea contravențională.
Silvia Stici, șef al cabinetului ministrului justiției, a declarat că se lucrează în prezent la modificări legislative privind aplicarea unor tehnici de monitorizare electronică a agresorilor și reeducarea acestora în vederea prevenirii săvârșirii unor noi acțiuni de același tip. La fel, se va propune să se lucreze, la nivel psihosocial, asupra deținuților care au săvârșit violență domestică.
Natalia Vîlcu, director executiv al Centrului de drept al femeilor, a declarat că astăzi peste 60% din ordonanțele de protecție, care sunt aplicate de oamenii legii, sunt încălcate, din cauza că lipsește un mecanism de monitorizare a încălcărilor. Totodată, a menționat că ordinul de restricție de urgență este perceput de către specialiști ca fiind o protecție a victimelor violenței în familie în exclusivitate în locuința lor, pe când este necesar ca victima să fie protejată și în afara locuinței.
Potrivit Nataliei Vîlcu, dosarele penale intentate pentru violență în familie s-au redus în ultima perioadă de două ori, iar sancțiunile contravenționale aplicate agresorilor a crescut de două ori, ceea ce arată că acestea sunt blânde. Datele statistice, spune Natalia Vîlcu, mai arată că, în 44% din dosarele contravenționale monitorizate, instanța a aplicat arestul contravențional, în 16% - munca neremunerată în folosul comunității, în restul cazurilor au fost încetate pentru că a expirat termenul de prescripție. În cazul dosarelor penale, în 15% a fost aplicată pedeapsa cu închisoare, urmată de muncă neremunerată în folosul comunității și clasarea acestora.
