În Moldova nu există cultura comunicării şi a consumului de informaţie, dezbateri

Cultura comunicării este lipsă în Republica Moldova, în special în în ceea ce ţine de instituţiile de stat. Totodată, nici societatea nu are o cultură a consumului de informaţie, iar mass-media trebuie să fie responsabilă de ceea ce difuzează. La această concluzie au ajuns participanţii la dezbaterea publică „Presa electronică şi cultura politică: „responsabilitatea pentru cei îmblânziţi”, organizată de Agenţia Info-Prim Neo. În calitate de mostră, moderatorul dezbaterilor, directorul Agenţiei, Valeriu Vasilică, a prezentat date conform cărora în ziua vizitei cancelarului german, Angela Merkel, la Chişinău, în luna august, într-un top de ştiri pe primele locuri a figurat toată ziua informaţia despre viaţa intimă a oficialului german şi dispariţia unei terase de pe artera principală a capitalei. Valeriu Vasilică se întreba cine se face responsabil de faptul că societatea solicită preponderent astfel de informaţii de ordin politic. „În acest top se vede o parte din oglinda noastră, nu presa are toată responsabilitatea, dar preferenţele le face şi ea”, a menţionat directorul Info-Prim Neo. Directorul general al postului de televiziune „Publika”, Dumitru Ţâra, prezent la dezbatere, susţine că nu există modele generale cum poate fi redată o informaţie sau un mesaj politic. „Obiectivul principal al media este de a informa. În esenţă, evenimentul sosirii doamnei Merkel a fost însăşi sosirea ei. În Moldova există extrem de puţini oameni care au cultura comunicării, în instituţiile de stat e dezastru total. Cultura consumului informaţiei la fel lipseşte, până acum 2 ani nu exista obiceiul de a privi televizorul ziua, oamenii priveau ştirile de seară şi gata”, a menţionat Dumitru Ţâra. Directorul postului „Euro TV”, Ecaterina Stratan, consideră că presa trebuie să-i aducă publicului, în primul rând, problemele sociale. „Îmi displace când pe prim plan se pun reportaje despre omoruri, accidente etc. Omului trebuie să-i dăm şi informaţii pozitive. Noi încercăm să abordăm şi evenimente politice, dar mai ales cele sociale de care are nevoie publicul”, a spus Eterina Stratan. Redactorul-şef, moderator de programe politice la postul TV „N4”, Gheorghe Gonţa, suţine că lumea accesează informaţiile pe care jurnaliştii vor ca oamenii să le afle. „În Moldova în ultima vreme, probabil, că este prea multă libertate de exprimare. Dacă decidem să jertfim un pic din rating, dar să reflectăm situaţia reală, cred că vom avea de câştigat”, este de părere el. Directorul de ştiri al postului „Prime TV”, Andrei Cibotaru, nu crede că există un model general cum poate fi prezentată o informaţie. „Cu ştirile nu e ca la strung, ai dat măsurile şi se taie totul după aceeaşi mărime. De 2 ani respirăm un pic mai altfel, acum se pare că există mai multă cultură de comunicare, dar, totuşi, cum nu ştiam ceva acum 2, ani nici acum nu cunoaştem. Suntem permanent într-o dilemă: să alegem rating-ul, să alegem interesul public? Noi ne facem treaba, noi oferim mai multă informaţie, iar oamenii aleg ceea ce vor”, a remarcat Andrei Cibotaru. Şeful serviciului dezvoltare strategică IPNA TRM, Constantin Vulpe, pune şi el accept pe responsabilizarea mass-media, şi în special a televiziunilor. „Înainte, elementele care formau oamenii erau radioul şi cartea, acum e televiziunea. Cineva spunea că Guttenberg i-a dat omului cartea, iar televiziunea i-a smuls-o. Trebuie să facem ca televiziunea să aibă acelaşi scop ca şi cartea şi să fie la nivelul ei”, a spus Constantin Vulpe. Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), Marian Pocaznoi, consideră că vina pentru preferinţele publicului o poartă jurnaliştii. „Particip uneori la şedinţele Parlamentului, seara la ştiri văd cearta şi luările peste picior, dar nu despre legile adoptate şi impactul lor. Eu înţeleg că mass-media este un bussines, dar presa are scopul de a informa, iar la noi practic orice buletin de ştiri începe cu „a fost omorât”, „a fost violat” etc”. În acelaşi timp, legislaţia interzice intervenţia, inclusiv a CCA, în politica editorială a radiodifuzorilor. Până la urmă, oamenii sunt cei care trebuie să alegă ce privesc şi ce ascultă, a spus Marian Pocaznoi. Preşedintele Curţii Consituţionale (CC), Alexandru Tănase, susţine că presa nu este doar puterea 4-a. „Eu aş ridica-o mai sus. Presa modelează şi determină comportamentul celorlalte puteri. Celelalte 3 puteri deseori nu adoptă hotărâri corecte din frică de a nu fi linşate de puterea a 4-a. Presa trebuie să aleagă: să fie păstor sau turmă, însă ea nu poate să-şi permită să fie turmă, poate este nevoie de mai multă responsabilitate”, a specificat preşedintele CC. Preşedintele Acces-Info, Vasile Spinei, expert în cadrul acestor dezbateri, se întreabă cum exista libertate de exprimare cu neprofisionişti. „Ai impresia că în ţara aceasta lucrează 3 sau 4 persoane, dacă ar fi puterea mea aş pune tabu pe toate declaraţiile politice de imagine. Apar aceleaşi partide, aceleaşi calapoade, aceleaşi declaraţii. Noi mai avem şi oameni de ştiinţă, avem inovaţi, trebuie să mişcăm lucrurile. Trebuie să săpăm mai adânc”, a remarcat Vasile Spinei. Expertul permanent al dezbaterilor, Igor Boţan, susţine că mass-media are un rol foarte important. „La noi este pluralism, avem diferite instituţii audiovizuale, între ele este competiţie. Cum facem ca acest bussines să fie util societăţii? Nu există un răspuns, societatea e un sistem deschis, e o competiţie deschisă. Acum noi imităm, împrumutăm modele din occident. Este important cum adaptăm aceste modele la realităţile noastre”, a declarat Igor Boţan. Dezbaterea publică „Presa electronică şi cultura politică: „responsabilitatea pentru cei îmblânziţi” este ediţia a XI-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.