Republica Moldova a ajuns la al 22-lea an de independenţă. Agenţia IPN şi-a propus să reflecte în mai multe materiale care au fost reuşitele şi nereuşitele în dezvoltarea ţării. Reprezentanţi ai guvernării actuale, experţi, foşti şi actuali politicieni îşi expun viziunea privind paşii făcuţi de Moldova de la 27 august 1991 şi până acum.
---
Material din ciclul IPN „Moldova 22. Paşi înainte şi paşi înapoi”, cu ocazia Zilei Independenţei
După proclamarea independenţei, cel mai important lucru pentru mass-media din Moldova a fost obţinerea libertăţii de exprimare şi trecerea de la modelul sovietic de jurnalism la un model vestic, în care subiectul este centrat pe om, pe problemă. În anii '90, în perioada de Renaştere Naţională, presa a trecut printre primii la grafia latină, şi a fost o sursă utilă nu numai de informare a populaţie, ci şi de educare, de învăţare a limbii române şi scriere în grafie latină.
Directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, este de părerea că în ultimii 10 ani a început să prindă rădăcini jurnalismul de investigaţie. În perioada guvernării comuniste, jurnaliştii au realizat anchete de presă îndrăzneţe, chiar dacă nu foarte multe. Din anul 2009 tot mai mulţi jurnalişti încep să desfăşoare anchete de presă cu impact. În cei 22 de ani de independenţă, jurnaliştii moldoveni au avut libertatea, spre deosebire de colegii din unele ţări din spaţiul ex-sovietic, de a critica guvernarea, preşedintele ţării şi alte autorităţi ale statului. Merită menţionat şi faptul că în Moldova jurnaliştii nu ajung să stea la închisoare pentru materialele pe care le fac.
Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), Marian Pocaznoi, a spus că una dintre cele mai importante realizări ale mass-mediei autohtone în cei 22 de ani de la proclamarea independenţei a fost, în primul rând, dezvoltarea sectorului audiovizual. Astfel, dacă în anul 1997, după un an de la crearea şi aprobarea primei componenţe a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, la 1 ianuarie 1996, existau doar 35 de titulari de licenţe audiovizuale,în prezent numărul acestora este de circa 260 de titulari de licenţe şi autorizaţii - posturi TV, radio şi distribuitori de servicii. „Acest fapt a contribuit la apariţia unei concurenţe loiale pe piaţa mass-media şi a stimulat radiodifuzorii din Republica Moldova să realizeze servicii de programe mai calitative şi mai diversificate, astfel încât să satisfacă doleanţele tuturor consumatorilor de programe care sunt de diferite vârste, genuri, gusturi etc. şi fac parte din diferite pături sociale”, a specificat preşedintele CCA.
Evenimente din domeniul mass-media care trebuie trecute în istorie
Cornelia Cozonac este de părerea că în istoria Republicii Moldova trebuie să fie trecută Legea privind accesul la informaţie, adoptată în anul 2001. Dar şi anul 2003 când a fost eliminată pedeapsa penală pentru calomnie pentru jurnalişti. Aceasta a spus că după mai multe cazuri pierdute la CEDO în care Republica Moldova a fost condamnată pentru limitarea drepturilor jurnaliştilor, s-a micşorat numărul de procese de judecată iniţiate de către demnitari împotriva jurnaliştilor. Dar pericolul falimentării unei instituţii media în urma unui singur proces de judecată mai persistă.
Marian Pocaznoi a spus că în istoria ţării trebuie să figureze data de 3 octombrie 1995, când a fost aprobată Legea audiovizualului, şi promulgată la 24 noiembrie 1995. Acesta a fost primul act legislativ de reglementare a domeniului audiovizualului, prin care s-au stabilit principiile de comunicare audiovizuală prin eter, satelit şi prin cablu. De asemenea, pentru prima dată au fost stabilite expres drepturile şi obligaţiile instituţiilor audiovizualului, precum şi competenţele şi atribuţiile organului de reglementare. La 24 decembrie 1996, au fost eliberate primele licenţe de emisie, Nr. 1 – Companiei de Stat „Teleradio-Moldova”, Nr. 2 – Întreprinderii de Stat „Radiocomunicaţii”. Ulterior, la data de 7 mai 1997, au fost eliberate primele licenţe instituţiilor private.
Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului a mai adăugat în anul 2006, la Geneva, s-a desfăşurat Conferinţa Regională Radiocomunicaţii convocată de statele membre ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, în cadrul căreia s-a stabilit termenul limită de sistare a emisiei în regim analog şi trecerea Republicii Moldova la televiziunea digitală – 17 iunie 2015. Un alt eveniment important pentru domeniul mass-media din Moldova a fost adoptarea Codului Audiovizualului al Republicii Moldova, pe 27 iulie 2006. Prin adoptarea acestui act a fost armonizată legislaţia naţională la standardele europene, fiind stabilite noi principii de comunicare audiovizuală şi norme noi de reglementare a conţinutului serviciilor de programe ale radiodifuzorilor. Totodată, a fost înfiinţat un nou Consiliu Coordonator al Audiovizualului ca organ de reglementare independent şi autonom, fiind reprezentantul şi garantul interesului public în domeniul audiovizualului. Prin Codul audiovizualului a fost reglementată şi activitatea radiodifuzorului public regional Compania „Teleradio-Găgăuzia”.
Presa a făcut istorie prin proteste
Cornelia Cozonac a spus că domeniul mass-media a fost marcat de protestele jurnaliştilor în perioada guvernării comuniste, atât ale celor de la Agenţia de presă Moldpres, urmate deja de proteste mai ample ale jurnaliştilor de la Compania „Teleradio-Moldova”, posturile de Radio şi TV municipale Antena C şi EuroTV în anii 2001-2005. Aceste proteste au arătat că jurnaliştii nu mai tolerează cenzura, nu mai acceptă să lucreze sub presiune, să fie angajaţi politic şi altele. La 7 aprilie 2009, presa a făcut istorie, documentând fiecare moment al revoluţiei tinerilor. „La fel, datorită presiunii din partea mediilor de informare s-a reuşit pornirea unor dosare împotriva judecătorilor, procurorilor şi poliţiştilor care au încălcat legea şi drepturile omului la 7 aprilie şi după, judecând şi torturând tinerii în comisariatele de poliţie. În mai multe cazuri presa a dat dovadă că poate fi o putere, că poate pune presiune pe autorităţi şi că poate schima lucrurile în bine, cel mai recent caz fiind legat de omorul de la rezervaţia „Pădurea Domnească”, a mai menţionat directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice.
Pierderile şi reuşitele mass-media autohtone
Cornelia Cozonac este de părerea că în cei 22 de ani de independenţă mass-media din Moldova mai mult a obţinut decât a pierdut, dar mai sunt multe lucruri de realizat. „Dezvoltarea media socială, a blogurilor, presei on-line, pe de o parte, este o realizare a presei, dar, pe de altă parte, se pierde din calitatea materialului jurnalistic. Nu se ţine cont, de multe ori, de standardele etice. În ultimii ani, s-a dezvoltat un soi de jurnalism bazat pe copy-paste. Jurnaliştii fac jurnalism din birou, copiind şi refăcând tot felul de materiale, ştiri de pe alte medii de informare, de multe ori fără trimitere la sursă”, a spus Cornelia Cozonac.
Preşedintele CCA, Marian Pocaznoi, susţine că în cei 22 de ani de independenţă audiovizualul autohton a avut doar de câştigat. „Piaţa audiovizuală s-a dezvoltat considerabil. În Republica Moldova activează circa 60 de posturi TV şi 60 de posturi de radio. Dintre care o mare parte este reprezentată de radiodifuzorii locali, cei care reflectă evenimentele la nivel local şi realizează emisiuni pentru consumatorii de programe din anumite localităţi. În perioada de referinţă au apărut posturi de nişă, specializate în muzică etc.”, a specificat Marian Pocaznoi.
Şeful CCA a menţionat că în rândul succeselor poate fi trecută şi dezvoltarea segmentului distribuitorilor de servicii. În prezent activează circa 125 de distribuitori de servicii, unii dintre care, pe lângă retransmiterea canalelor de televiziune, oferă şi servicii de telefonie şi internet, iar în ofertele de programe ale acestora sunt incluse o gamă largă de canale retransmise din România, Ucraina, Federaţia Rusă etc.
Viziuni de viitor în mass-media
Marian Pocaznoi a spus că următorul pas în dezvoltarea sectorului audiovizual din Republica Moldova este trecerea la televiziunea digitală. Tehnologia digitală va permite apariţia unor noi modalităţi de producere, distribuire şi recepţionare a ofertelor de programe audiovizuale, iar cetăţenii Republicii Moldova ar beneficia de servicii de cea mai înaltă calitate. Un alt segment important care trebuie reglementat şi la care se lucrează în prezent este asigurarea unei concurenţe echitabile şi loiale pe piaţa mass-media, precum şi asigurarea transparenţei proprietăţii în domeniul audiovizualului.
Cornelia Cozonac este de părerea că ar fi nevoie de anumite reglementări legislative care să ofere mai multe facilităţi fiscale şi de altă natură mediilor de informare. Este necesar să fie liberalizată piaţa de publicitate, care este monopolizată acum. La fel, ar mai fi nevoie de reglementări în ce priveşte distribuirea presei scrise, pentru că actualmente ziarele se confruntă cu probleme în relaţiile cu distribuitorii de presă.
Alina Marin, IPN
august, 2013
