În Moldova există o mare problemă legată de transparenţa proprietăţii mass-media, API

În Republica Moldova există o mare problemă în ceea ce priveşte transparenţa proprietăţii în domeniul mass-media. Cetăţenii nu cunosc cine sunt proprietarii celor mai importante televiziuni şi nici a multor siteuri informaţionale. De această părere sunt membrii Asociaţiei Presei Independente (API), care au efectuat o investigaţie, încercând să testeze transparenţa pe acest segment şi să vadă cât de multă informaţie poate fi obţinută, transmite Info-Prim Neo. Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a declarat joi, 25 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că pluralismul şi diversitatea mass-media sunt elemente vitale în procesul consolidării democraţiei. În păstrarea celor două elemente factorul economic joacă un rol la fel de important ca cel politic, de aceea este nevoie ca proprietatea mass-media să fie transparentă. „Cetăţenii au dreptul să cunoască cine sunt patronii instituţiilor prin intermediul căror li se transmite un mesaj, care poate fi într-o anumită măsură manipulator în raport cu cetăţenii acestei ţări. Şi telespectatorii, şi radioascultătorii, şi cititorii de ziare sau portaluri informaţionale trebuie să cunoască cine sunt proprietarii acestora pentru a lua în calcul eventuala aderenţă a acestora la partide politice sau la grupuri economice interesate”, a notat directorul. Petru Macovei a mai spus că în programul de activitate al Guvernului este prevăzut un punct care ţine de completarea legislaţiei cu prevederi speciale privind transparenţa şi limitarea concentrării proprietăţii mass-media. Până în prezent în acest sens nu s-a făcut nimic decât declaraţii. Directorul săptămânalului „Ziarul de Gardă”, membru API, Alina Radu, a declarat că în Republica Moldova se atestă o situaţie care pune mass-media şi proprietarii de media într-o competiţie inegală, în condiţii de inechitate. În situaţie de obscuritate totală, concurenţa care trebuie să fie liberă, legală şi deschisă pe piaţă, de fapt impune instituţiile care fac jurnalism deontologic să activeze cu riscul de a dispărea de pe piaţă, pentru că banii vin mai degrabă la instituţiile obscure decât la cele deschise. Alina Radu a menţionat că, potrivit unor informaţii solicitate de la instituţii, mai multe televiziuni din Moldova sunt în proprietatea persoanelor din străinătate. Alte date, neoficiale, spun că majoritatea proprietarilor de televiziuni sunt în Parlamentul Republicii Moldova. Sorin Ozon, jurnalist din cadrul Centrului pentru Jurnalism de Investigaţie din Bucureşti, a declarat că transparenţa structurilor de de proprietate este necesară pentru a lichida monopolul pe piaţa mediatică. Alte puncte importante ţin de faptul că se pot dezvălui legături economice, politice ale persoanelor implicate în instituţiile media şi, dacă există transparenţă, se pot evita conflictele de interes şi concurenţa neloială. Membrii asociaţiei API au prezentat un ghid de bune practici privind transparenţa proprietăţii mass-media, pe care îl recomandă instituţiilor media. Ghidul conţine informaţii despre criteriile şi setul de date pe care mass-media trebuie să le facă publice, pentru consolidarea încrederii publicului şi astfel să contribuie la consolidarea sectorului mass-media. Conferinţa de presă a fost organizată cu susţinerea Fundaţiei germane „Hanns Seidel”, în cadrul proiectului „Integrarea europeană ca idee naţională cu potenţial de consolidare a societăţii moldoveneşti”.