În Republica Moldova este nevoie de un mecanism de modernizare a întregului sistem de învățământ superior, având în vedere numărul tot mai mic de studenți și necesitatea eficientizării utilizării banilor alocați din buget universităților. Adoptarea unei noi metodologii de finanțare a universităților este un pas înainte, dar nu suficient. Subiectul reformelor în învățământul superior a fost abordat la dezbaterea publică organizată de Radio Moldova Tineret pe tema: „Învățământul universitar în Republica Moldova: oportunitatea reformelor”, realizată cu suportul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), transmite IPN.
Potrivit profesorului Romeo Țurcan, care a făcut un studiu general al universităților, a fost demonstrat că, și având tendințe optimiste, numărul studenților scade foarte brusc. Până în anul 2030 acesta va ajunge la circa 15 mii de studenți. Asumarea din partea Ministerului Educației și a Guvernului a unui proces de restructurare și optimizare a învățământului superior este o provocare care trebuie dusă la capăt. „Banii contribuabililor trebuie să-i folosești eficient și cu un randament maxim. Este nevoie de un mecanism de modernizare a întregului sistem”, a adăugat acesta.
Ion Bostan, rectorul UTM, a spus că la Universitatea Tehnică sunt dezvoltate platforme interne, cum ar fi Moodle, care asigură o mai bună conexiune dintre profesor și student, mai ales în perioada de pandemie. Pandemia a orientat învățământul pe online. În ultimele două luni de studii, a crescut de trei ori accesarea serviciilor informaționale ale universității. Problema cea mai mare, în opinia lui Viorel Bostan, este că învățământul superior este subfinanțat drastic. S-a adoptat o nouă metodologie de finanțare, dar asta nu e suficient. Este nevoie să se revadă volumul finanțării învățământului superior și domeniului cercetării. Dacă se va întâmpla, în câțiva ani se vor simți schimbările.
Și rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, a remarcat că la Academie, se dezvoltă platforma Moodle din anul 2005. Pandemia a făcut ca studenții și profesorii să o folosească pentru finalizarea anului școlar. Personal, rămâne adeptul învățământului față în față, cel online fiind unul complementar. Universitatea dispune de sistemul propriu anti-plagiat, în care zeci de mii de teze de licență și masterat sunt stocate. Admiterea unei licențe este imposibilă fără trecerea expertizei anti-plagiat. Potrivit rectorului, învățământul din Moldova trebuie făcut mai atractiv prin investiții și prin motivarea nu doar a studenților, dar și a profesorilor.
Nadejda Velișco, șefa Direcției politici în domeniul învățământului superior la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a remarcat că pandemia a făcut ca 90% din profesori să folosească platforma Moodle. Trei agenții de evaluare, din trei țări diferite, au făcut cercetări și au spus că în Moldova se face carte. Aceleași studii au arătat că eforturile Ministerului pe viitor trebuie îndreptate în direcția investițiilor în învățământul superior, asigurării calității programelor de studii, deschiderii programelor de instruire la distanță, care vor fi utile inclusiv pentru diasporă.
Irina Tudos, rector interimar la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, a spus că și la universitatea pe care o conduce există preocuparea anti-plagiat. A fost contractată o companie care prestează servicii de anti-plagiat. Instituția pune accentul pe dezvoltarea instrumentelor de predare-învățare, iar pandemia a făcut ca platforma Moodle să fie mai utilizată. Tezele de licență și master au fost susținute online. Rectorul interimar consideră că trebuie să se pună accent pe perfecționarea cadrelor didactice, a performanțelor digitale, pentru că timpurile actuale cer acest lucru.
În Republica Moldova sunt 16 instituții publice de învățământ superior cu autonomie financiară.