Interviu IPN: Autorităţile din Republica Moldova trebuie să ţină cont şi de corupţia la nivelul de jos, şi de cea de la nivel înalt, deoarece contează mai puţin rapoartele, ci mai degrabă câte persoane foarte corupte stau după gratii. De asemenea, imunitatea parlamentară trebuie să fie limitată şi să nu fie văzută ca o posibilitate de a scăpa de pedeapsa pentru cazurile de corupţie. Declaraţii în acest sens au fost făcute de către Christian Humborg, directorul executiv al Transparency International Germania, într-un interviu pentru IPN.
– Domnule Humborg, spuneţi-ne despre vizita dumneavoastră în Moldova.
– Am fost invitat de Ambasada Germaniei la Chişinău ca să vorbesc despre experienţa germană în lupta cu corupţia. Reprezint o organizaţie neguvernamentală care deseori critică autorităţile, din acest motiv salut în mod deosebit iniţiativa Ambasadei Germaniei de a mă invita aici. Am avut o vizită de 3 zile, am discutat cu reprezentanţii a mai multe organizaţii neguvernamentale despre acţiunile anticorupţie, am avut discursuri în mediul universitar şi am participat la o cină organizată de Ambasadă, unde m-am întâlnit cu ministrul de interne şi cu directorul Centrului Naţional Anticorupţie
– După întâlnirile cu reprezentanţii ONG-urilor din Moldova ce părere aveţi despre nivelul de corupţie din Moldova?
– Nu pot să mă pronunţ în privinţa schimbărilor, deoarece nu cunosc în detaliu cum era înainte în Moldova la acest capitol. Din discuţiile pe care le-am avut mi s-a creat sentimentul că sunt diferite teme în Moldova la care se discută mult – reformele în sistemul judiciar şi noţiunea de imunitate.
– Cum se combate corupţia în Germania?
– În Germania nu putem să spunem că există o lege sau o instituţie care combate corupţia. Combaterea acesteia depinde de mai multe instituţii, de mai multe legi, de diferiţi factori, de oameni şi de deciziile acestora în diferite situaţii. Un exemplu relevant întâmplat anul trecut, care mi-a arătat că în Germania lupta cu corupţia dă rezultate, s-a întâmplat cu fostul preşedinte al Germaniei. El s-a lăsat invitat la „Octoberfest”, împreună cu soţia sa, de un prieten. Cazarea preşedintelui a costat 700 de euro şi a fost achitată de cel care a făcut invitaţia. Ulterior, s-a văzut că în Germania lucrează foarte bine mass-media, cazul a fost mediatizat pe larg. Serviciul de urmărire penală nu s-a lăsat intimidat de faptul că acesta era preşedintele ţării şi a cercetat totul aşa cum trebuie. Am mai remarcat că societatea este foarte nemulţumită de faptul că sunt diferiţi subiecţi politici care se lasă invitaţi undeva, unde costurile sunt foarte mari.
– Cum trebuie să se lupte cu corupţia: de sus în jos sau de jos în sus? De exemplu, recent la noi au fost reţinuţi 23 de vameşi şi poliţişti de frontieră pentru corupţie, dar se spune că aceasta ar fi o mimare a luptei cu corupţia înainte să se apropie Summitul de la Vilnius, unde Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE, şi că se încearcă a se arăta că există rezultate ale luptei cu corupţia.
– Eu nu cunosc detaliile despre cazul cu reţinerea vameşilor şi poliţiştilor de frontieră, dar sunt importante 2 lucruri. Primul: trebuie să se ţină cont de ambele părţi în lupta cu corupţia şi să se aplice testul de integritate. Şi al doilea: trebuie să se combată corupţia la nivel înalt, deoarece la rezultatul final nu contează legile adoptate sau numărul de rapoarte scrise, ci contează câte din persoanele cunoscute şi foarte corupte stau după gratii.
– Unii experţi apreciază că în Moldova imunitatea parlamentară este prea vastă şi ar trebui să fie limitată. Dumneavoastră cum credeţi?
– Am să vorbesc despre imunitate referindu-mă la exemplul german şi cred că aceasta trebuie să fie foarte limitată. În Germania imunitate are doar preşedintele şi parlamentarii. De multe ori vedem cazuri, şi în ţările europene, că cei care au imunitate vor să scape fără pedeapsă de cazurile de corupţie. Or, nu este corect, aceasta nu trebuie să acopere anumite cazuri penale. În Germania, dacă un procuror doreşte să fie ridicată imunitatea unui parlamentar el depune o cerere la preşedintele Bundestagului şi, dacă acesta timp de 48 de ore nu ia nicio atitudine, procurorul are voie să înceapă urmărirea în privinţa parlamentarului.
În Germania, în cele 48 de ore parlamentarul trebuie să găsească o majoritate care să ia atitudine pentru a nu i se retrage imunitatea. Pe când în Moldova cele 48 de ore se folosesc pentru a găsi o majoritate care să decidă retragerea imunităţii parlamentarului.
– În Moldova nu a fost retrasă niciodată imunitatea unui parlamentar şi nici nu cunoaştem procedura.
– Exact aceasta aud nu prima dată despre Republica Moldova. În Germania, pe parcursul acestui an a fost doar un singur caz când imunitatea nu s-a retras, în celelalte cazuri a fost retrasă şi pornită urmărire penală.
– Deseori se propune retragerea imunităţii în Germania?
– Nu cunosc cifra, dar au fost multe. A fost, de exemplu, un caz, secretarul Partidului Liberal, a avut un accident, a lovit oglinda altei maşini. A fugit de la locul faptei fără să cheme poliţia. Martorii au anunţat poliţia, s-a stabilit că a fost maşina parlamentarului, iar acest accident nu are nimic cu activitatea sa de parlamentar. S-a depus cererea să i se ridice imunitatea ca să fie verificat cazul, timp de 48 de ore nu s-a întreprins nimic, după care i s-a intentat dosar şi după hotărârea judecătorească a plătit o amendă 1500 de euro.
Notă IPN: Vizita lui Christian Humborg la Chişinău face parte din Programul de discursuri al Guvernului federal german şi este organizat cu susţinerea Institutului de Relaţii Internaţionale (www.ifa.de) din Germania.
Mariana Galben, IPN
