În instituţiile publice care implementează PPŢ se menţine un risc major al corupţiei, raport de monitorizare

Guvernul R. Moldova îşi onorează, în mare parte, responsabilităţile asumate în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ), care au drept scop prevenirea şi combaterea corupţiei. În acelaşi timp, efectele concrete ale acestor acţiuni întârzie să apară. Sunt concluziile celui de-al cincilea şi ultimul raport de monitorizare, prezentat joi, 16 aprilie, de către Alianţa Anticorupţie (AAC), transmite Info-Prim Neo. Secretarul AAC, Mircea Eşanu, a declarat că din cele cinci domenii merită lăudate cel puţin trei instituţii pentru activităţile pe care le-au întreprins. Este vorba, în primul rând, de Ministerul Sănătăţii, care chiar şi-au depăşit responsabilităţile asumate, implementând un număr mare de protocoale clinice. De asemenea, de bună gestionare a activităţilor au dat dovadă Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Totodată, AAC a observat că în majoritatea instituţiilor se menţine un risc major al corupţiei. „Deocamdată, nu avem dovezi clare care ne-ar spune că frecvenţa actelor de corupţie a scăzut în instituţiile monitorizate de noi. Acte de corupţie au loc destul de frecvent şi în instituţiile de ocrotire a sănătăţii şi la vamă. Sperăm, totuşi, ca în următorii 1-2 ani reformele date să aducă o oarecare plusvaloare şi să prevină actele de corupţie”, a menţionat Mircea Eşanu. Rezultatele monitorizării sistemului judiciar constată că nu putem avea un act de justiţie de calitate atât timp cât există influenţa politicului asupra justiţiei, lipsa independenţei reale a sistemului judecătoresc, imperfecţiunea cadrului legislativ, precum şi faptul că încă nu sunt create şi definitivate condiţii de muncă eficiente în toate instanţele judecătoreşti (inclusiv asigurarea cu săli de şedinţe), iar numărul judecătorilor şi remunerarea muncii lor nu corespund volumului sporit de lucru. Rezultatul monitorizării sistemului afacerilor interne relevă că Ministerul Afacerilor Interne lucrează permanent la activităţile prevăzute, însă nu s-a remarcat o realizare completă a acestora. Şi Serviciul Vamal lucrează destul de eficient asupra realizării activităţilor, dar sunt înregistrate întârzieri ale acestora. Implementarea noului sistem informaţional computerizat de tranzit relevă un grad parţial satisfăcător de implementare, funcţionarea acestuia fiind posibilă către sfârşitul anului 2009. În ianuarie 2009 la toate posturile vamale de frontieră a fost pus în aplicare noul sistem informaţional integrat ce asigură evidenţa strictă şi automatizată a trecerii peste frontieră a mijloacelor de transport şi a mărfurilor precum şi încasarea taxelor în punctele de trecere a frontierei. Cât priveşte implementarea ghişeului unic, rezultatele monitorizării relevă prezenţa şi eficienţa acestui instrument la toate posturile vamale. Rezultatele monitorizării implementării PPŢ în sistemul fiscal arată că din cele cinci activităţi planificate, două au fost în mare parte finisate, iar altele trei sunt în întîrziere. Cele mai mari întârzieri sunt constatate în implementarea mecanismului de auto-deservire a contribuabililor, crearea institutului Medierii Fiscale, elaborarea şi adoptarea Legii privind medierea fiscală. Deşi sistemul de e-Declaraţii este funcţional, acesta deocamdată deserveşte un număr mic de beneficiari pentru a putea fi evaluat obiectiv. Prin PPŢ, Guvernul R. Moldova şi-a asumat la sfârşitul anului 2007 să continue, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului, reformele de reducere a corupţiei în cinci domenii. Cu acest scop, Guvernul RM a beneficiat pe parcursul ultimilor doi ani de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD din partea Guvernului SUA. Cinci organizaţii membre ale AAC monitorizează modul în care Guvernul R. Moldova implementează PPŢ.