În Chişinău sunt mai mult de 25 de zone mari, care este necesar de a fi regândite, reîmprospătate şi îmbunătăţite, iar cea mai mare zonă, care stă chiar în nucleul istoric al oraşului, este cea de centru. Unicul mecanism accesibil pentru a dezvolta aceste zone, legal şi corect, este elaborarea mai multor Planuri Urbanistice Zonale și a Planului Urbanistic General, care ar clarifica modul cum poate fi utilizat teritoriul, cum pot fi îmbunătăţite spaţiile publice, cum pot fi extinse spaţiile verzi şi „tot ce înseamnă un oraş durabil şi bun pentru locuire”. Declaraţiile au fost făcute de către, Andrei Vatamaniuc, sef-adjunct al Direcţiei generale arhitectură şi relaţii funciare, în cadrul Forumului „Urbanism și Dezvoltare Durabilă”, transmite IPN.
„Avem proiecte mari şi ambiţioase ca strategie de dezvoltare a municipiului Chişinău, actualizarea, elaborarea Planului Urbanistic General. Dar până atunci, avem de dezvoltat şi alte zone în care oamenii aşteaptă şi sunt intenţii bune de a le îmbunătăţi calitatea şi de trai, şi de locuinţă, de afaceri. În acest context, nu putem să aşteptăm elaborarea unui PUG care va soluţiona din start sau va rezolva tot ce a fost de soluţionat în 20 de ani”, a remarcat Andrei Vatamaniuc.
Acesta a menţionat că, de 12 ani, autorităţile, împreună cu comunitatea de afaceri şi cetăţeni, elaborează Planuri Urbanistice Zonale, modifică reglementările pentru „a da acestor zone altă soartă”. „Avem zone care necesită nu doar intervenţie sau regândire ca mod de utilizare a terenului, dar avem de soluţionat probleme de mediu, calitatea spaţiilor publice, a spaţiilor verzi, a apelor de suprafaţă şi asta ne grăbeşte să acţionăm cât mai repede”, a spus Andrei Vatamaniuc.
„Un aspect separat este zona centru, pentru care s-a făcut o documentaţie destul de voluminoasă şi bună, într-un fel, la perioada în care a fost făcută. Zona centru este o zonă nereglementată, avem nevoie să actualizăm această documentaţie, să o readucem la zi, să ştim ce este pierdut deja, să ştim ce este de salvat şi să prioritizăm lucrurile astfel încât să avem cât mai repede o documentaţie calitativă aprobată pentru a permite atât celor care deţin clădiri de patrimoniu, cât şi celor care intenționează să intervină în această zonă specifică cu statut protejat”, a adăugat seful adjunct al Direcţiei generale arhitectură şi relaţii funciare.
