În caz de recunoaştere a alegerilor, prima şedinţă a Parlamentului trebuie să fie convocată până la 29 august

Curtea Constituţională (CC) va examina raportul Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie într-o şedinţă plenară vineri, 14 august. În caz de recunoaştere a alegerilor şi validare a mandatelor de deputat, preşedintele R. Moldova va trebui să convoace Parlamentul de legislatura a XVIII în prima şedinţă până la 29 august, a comunicat pentru Info-Prim Neo expertul independent Ion Creangă. Ion Creangă precizează că şedinţa de constituire trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, astfel că nu mai târziu de 29 august. Prima şedinţă a legislativului nou ales este prezidată de către cel mai în vârstă deputat. Începe cu onorarea drapelului şi intonarea imnului de stat, după care preşedintele şedinţei oferă cuvânt preşedintelui Curţii Constituţionale, care prezintă raportul privind rezultatele alegerilor şi validarea mandatelor de deputat. Imediat după constituirea Parlamentului, dacă deputaţii sunt de acord, se constituie fracţiunile parlamentare. În cazul în care nu există consens, se declară închisă şedinţa de constituire şi se acordă cel mult 10 zile pentru formarea fracţiunilor. Fracţiunile parlamentare se pot constitui din cel puţin 5 deputaţi aleşi pe liste de partid sau din deputaţi independenţi. Odată cu formarea fracţiunilor parlamentare, de regulă una sau o coaliţie de fracţiuni declară despre constituirea majorităţii parlamentare, iar celelalte fracţiuni se pot declara în opoziţie. După constituirea fracţiunilor parlamentare, se alege conducerea Parlamentului şi se formează organele de lucru. Biroul şi comisiile permanente se formează ţinându-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Pentru a alege preşedintele Parlamentului se formează o comisie specială. Fiecare fracţiune poate înainta o singură candidatură. Spicher este numită persoana care a întrunit majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, dar nu mai puţin de 52. După alegerea conducerii Parlamentului şi formarea organelor de lucru, se va purcede la alegerea preşedintelui republicii. Parlamentul stabileşte data alegerilor şefului statului şi formează o comisie specială pentru organizarea alegerilor şi recepţionarea candidaturilor. Comisia se formează ţinându-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. De regulă, pentru organizarea alegerilor este nevoie de aproximativ 30 de zile. Astfel, şeful statului va putea fi ales în a doua jumătate a lunii octombrie. La funcţia de preşedinte al R. Moldova poate candida orice persoană care are mai mult de 40 de ani, a trăit cel puţin 10 ani în R. Moldova, deţine cetăţenia R. Moldova şi cunoaşte limba de stat. Candidatura trebuie să fie susţinută de cel puţin 15 deputaţi. Un deputat poate semna doar pentru un candidat. La procesul de votare, fracţiunile trebuie să înainteze cel puţin două candidaturi. Este necesar şi acordul în scris al candidatului. Preşedintele ţării este ales prin vot secret, cu majoritatea calificată de cel puţin 61 de voturi. În cazul în care niciun candidat nu va putea fi ales, se vor organiza alegeri repetate, la care vor putea fi înaintate aceleaşi sau alte candidaturi. Legislativul nu poate fi dizolvat decât o dată în an. În acest caz , dacă şeful statului nu va fi ales din prima sau a doua încercare, am putea avea alegeri parlamentare anticipate în februarie 2010, a mai spus Ion Creangă. După alegerile din 29 aprilie, 5 formaţiuni au trecut pragul electoral de 5%: PCRM – 48 de mandate; PLDM – 18; PL – 15; PDM – 13 şi AMN – 7. Ultimele 4 au anunţat constituirea coaliţiei de guvernare „Alianţa pentru Integrarea Europeană” (53 de mandate împreună). Pentru alegerea şefului statului coaliţia are nevoie de încă 8 voturi.