„Despre șansele Partidului Renașterii de a substitui eventual Partidul Șor vom putea judeca prin prisma volumului finanțării primite din sursele lui Ilan Șor. După toate aparențele, mijloacele bănești au început deja să curgă gârlă spre Partidul Renaștere. Altminteri este imposibil să ne explicăm cum a fost posibil ca după 10 ani de hibernare în anonimat, Partidul Renaștere să organizeze zilele acestea un protest în stil șorist, în preajma sediului Delegației Uniunii Europene din Republica Moldova...”
---
Pledoariile pro și contra Partidului Șor
După o întrerupere de aproximativ o lună, la 12 iunie 2023, Curtea Constituțională (CC) reia examinarea sesizării Guvernului Republicii Moldova nr.184h/2022 privind verificarea constituționalității Partidului Politic „Șor”. Înainte de a se pronunța pe marginea sesizării CC urmează să audieze pledoariile reprezentanților Partidului Șor și ai Guvernului, care vor reprezenta apogeul audierilor. S-ar părea că odată ce argumentele părților au fost dezbătute și expuse deja, pledoariile nu reprezintă decât un exercițiu retoric, care contează mai mult pentru apelarea la emoțiile cetățenilor care le vor urmări. Dar nu este așa.
În pauza oferită de către CC părților pentru pregătirea pledoariilor, Procurorul general interimar, Ion Munteanu, a înaintat Parlamentului un demers prin care a cerut ridicarea imunității parlamentare a deputatului Marina Tauber – vicepreședinte al Partidului Șor, pentru tragerea acesteia la răspundere penală în cauza finanțării ilegale a formațiunii. Discursul (începând cu 2.56.10 și până la 4.21.10) Procurorului general interimar, din 26 mai 2023, de la tribuna forului legislativ, a dezvăluit, în baza informațiilor obținute conform procedurilor legale de investigare: întreaga schemă de finanțare ilegală a Partidului Șor; sursele de finanțate și modalitatea introducerii banilor pe teritoriul Republicii Moldova; schema distribuirii banilor și traseele mesagerilor către beneficiarii finali; sumele cu care sunt achitați, de fapt corupți, deputați, șefi de branșe teritoriale, participanți la proteste etc.
Păcat că Aparatul Parlamentului nu a reușit încă să publice stenograma ședinței plenare a Parlamentului din 26 mai 2023, în special a discursului Procurorului general interimar. Inserarea în pledoaria reprezentanților Guvernului în fața CC a unor părți din discursul menționat al procurorului ar putea fi convingătoare și pentru judecătorii CC. Pentru cetățenii care urmăresc procesul sunt suficiente câteva crâmpeie pe care ziariștii le-au extras din discursul Procurorului general interimar:
- „Începând cu anul 2021 și până-n prezent, grupul criminal organizat condus de Ilan Șor s-a ocupat de schema de finanțare a PP „Șor” din surse interzise de lege prin introducerea mijloacelor bănești în Republicii Moldova preponderent din Federația Rusă prin intermediul curselor regulate tur-retur în timp de 24 de ore prin intermediul Aeroportului Internațional Chișinău, dar și prin punctele de trecere a frontierei de stat Leușeni-Albița și Palanca-Maiaki-Udobnoe;
- la indicația lui Ilan Șor erau selectate prealabil persoane care activau în companii afiliate precum și persoane din departamentul monitorizare și control al partidului care erau remunerate cu sume de 50 de euro pentru a efectua periodic zboruri tur-retur în Federația Rusă și la întoarcere de a introduce 8000 de dolari SUA destinați pentru finanțarea partidului;
- Marina Tauber a acceptat în perioada 1 ianuarie 2022 - 1 mai 2023 de la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor bani în sumă de 195.518.013 lei pe care i-a folosit în finanțarea activității PP „Șor” și promovarea intereselor liderului grupului Ilan Șor. În acest sens, a efectuat prin intermediul membrilor de partid acțiuni de ordin organizațional, logistic și politic cum ar fi racolarea, transportarea și remunerarea persoanelor participante la protestele organizate în fața diferitor entități publice din municipiul Chișinău” etc.
Argumente suplimentare
Pentru cei care nu se lasă convinși ușor de capacitățile criminale ale lui Ilan Șor și ale colegii săi de partid, este util să-și împrospăteze memoria cu fapte confirmate de Ilan Șor însăși. Acesta din urmă a recunoscut că a practicat corupția activă în proporții dificil de imaginat în raport cu ex-premierul, Vlad Filat, pe care l-a mituit cu $250 milioane(!). Procesul-verbal, întocmit pe 12 octombrie 2015 de procurorii anticorupție, în baza denunțului lui Ilan Șor, a fost distribuit deputaților în ședința plenară a Parlamentului din 15 octombrie 2015. În bază acestui proces-verbal deputatului și ex-premierului Vlad Filat i-a fost retrasă imunitatea parlamentară, acesta fiind reținut în incinta forului legislativ. Șirul de crime comise de Ilan Șor trebuie să fie complet pentru ca judecătorii CC să poată adopta o decizie bine fundamentată pe marginea constituționalității Partidului Șor. Vorba e că judecătorii CC ar putea să se întrebe din ce surse putea obține Ilan Șor o sumă de $250 milioane numai pentru a-l corupe pe Vlad Filat pe când acesta era prim-ministru? Oare n-a fost mita de $250 o simplă investiție, care s-a recuperat ulterior, odată cu furtul faimosului miliard de dolari din sistemul bancar, pentru care Ilan Șor a fost recent condamnat la 15 ani de pușcărie? Chiar dacă am presupune că denunțul lui Ilan Șor din procesul verbal menționat a fost unul fals, oricum, Ilan Șor reprezintă un pericol enorm pentru societate prin faptul că a știrbit demnitatea și onoarea unui politician cinstit și incoruptibil, care a făcut 4 ani de pușcărie pe nedrept.
Putem intui că CC îi va fi dificil să ia o decizie în privința constituționalității Partidul Șor. Apărătorii acestuia, după cum ne-am convins, vor insista că trebuie delimitate crimele dovedite și confirmate de însuși Ilan Șor și dreptul fundamental al cetățenilor la asociere în partide. O fi așa, dar denumirea Partidului Șor nu este altceva decât recunoașterea faptului că formațiunea respectivă declară deschis și nesilită de nimeni că utiliza un modus vivendi pe care îl practică însuși Ilan Șor. Această presupunere este confirmată de înțelepciunea populară – cum vei numi corabia, așa aceasta va navigă, folosită pe larg în tot felul de afaceri și întreprinderi, inclusiv în politică.
Că Partidul Șor practică un modus vivendi similar cu cel al lui Ilan Șor ne-o dovedește discursul menționat al Procurorului general interimar, însă nu putem ști dacă asta va convinge și judecătorii CC. Un argument în plus că informațiile făcute publice de procuror sunt veridice este că ele nu au fost contestate de exponenții Partidului Șor și apărătorii acestuia din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Dar cel mai puternic argument împotriva Partidului Șor este că ultima ratio a acestuia este că în situația în care au nimerit Marina Tauber și Ilan Șor au decis să-și etaleze originea etnică pentru a-și justifica dreptul de a recurge la ilegalități: „Eu vreau ca statele europene să-și aducă aminte despre crimele săvârșite împotriva evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial... Actualmente, împreună cu Maia Sandu, comiteți un nou genocid împotriva evreilor, împotriva mea, împotriva lui Ilan Șor și a întregii noastre echipe, aici, pe teritoriul Republicii Moldova”. Este dezolant și asta pune capac la toate – no comment!
Renașterea Partidului Șor
După toate aparențele exponenții Partidului Șor și apărătorii acestuia au întreprins deja măsurile necesare pentru a găsi un substituent în cazul constatării neconstituționalității formațiunii. Asta înseamnă că Partidul Șor va renaște ca pasarea Phoenix. Cel mai probabil, în calitate de substituent al Partidului Șor va servi Partidul Renaștere, care are drept simbol chiar un fel de pasăre, aripile căreia au contururile teritoriului Republicii Moldova. De fapt, există mai mulți indicatori că anume Partidul Renaștere a fost identificat pe post de substituent.
Vorba e că Partidul Șor a participat la crearea a două mișcări protestatare pentru destabilizarea situației politice din Republica Moldova: Pentru o viață nouă!, chipurile, la sugestia liderului comunist, Vladimir Voronin; și Pentru Popor! Din inițiativa Partidului Șor, la protestul din 16 octombrie 2022, a fost creat Consiliului Salvării Naționale (CSN), în următoarea componență: Ilan Șor, președintele Partidului Politic „ȘOR”; Marina Tauber, vicepreședinte al Partidului Politic „ȘOR”; Gheorghe Cavcaliuc, președintele Partidului „Acasă Construim Europa”; Dinu Țurcanu, președintele Raionului Orhei; Radu Bușilă, primarul comunei Piatra, raionul Orhei; Constantin Starîș, deputat PCRM; Serghei Mișin, președintele Partidului Renaștere-Возрождение. Din cei 7 membri ai CSN patru sunt afiliați Partidului Șor, unul este membru al PCRM, încă unul – liderul PPACE, este fugar, ascunzându-se de justiția moldovenească peste hotarele țării. În astfel de circumstanțe, în eventualitate scoaterii Partidului Șor în afara legii, în calitate de substituent se potrivește doar Partidul Renaștere.
Mai mult, la cele menționate este de adăugat că din punct de vedere ideologic, Partidul Renaștere pare a fi cel mai apropiat de Partidul Șor, întrucât programul politic al primului își declară în mod explicit atașamentul pentru doctrinele marxist-leniniste: „De un secol şi jumătate doctrinele marxist-leniniste frământă minţile umane, devenind unul din factorii fundamentali care determină tendinţele dezvoltării sociale globale. Actuală criză economico-financiară este şi ea un rezultat al dezvoltării contradicţiilor dezvăluite de către aceste concepte. Criza a demonstrat incapacitatea structurilor actuale de reglementare a economiei mondiale şi epuizarea potenţialului sistemului capitalist anglo-saxon”. Nici mai mult, nici mai puțin! Vorba e că și Ilan Șor este un adept deghizat al marxism-leninismului. Nu numai pentru faptul că a participat la furtul bancar, cum obișnuiau să procedeze și revoluționarii bolșevici, ci prin pledoaria în favoarea restabilirii proprietății statului asupra întreprinderilor și crearea colhozurilor. Cel puțin, Ilan Șor și Marina Tauber au anunțat că chiar au reușit să reabiliteze un colhoz în Republica Moldova. Afinitățile dintre Partidul Șor și Partidul Renaștere nu se termină aici. Așa, precum Ilan Șor încearcă din răsputeri să demonstreze legătura neîntreruptă între practicile utilizate de diferite generații de comuniști, la fel procedează liderul Partidului Renașterii, Serghei Mișin, care a transformat funcția de președinte al formațiunii în una ereditară, preluând-o de la taică-său, care a fost un comunist notoriu.
Totuși, există o mare problemă legată de capacitatea Partidului Renaștere. Deși a fost constituit acum mai bine de 10 ani, formațiunea nu s-a manifestat absolut prin nimic, niciodată. De-a lungul existenței sale, Partidul Renașterii a participat la un singur scrutin – alegerile parlamentare din 2014, acumulând doar aproximativ 0.3% din voturile alegătorilor. Respectiv, nu are niciun fel de structuri teritoriale, întrucât nici măcar nu a încercat să participe vreodată la vreun scrutin local. Cu toate acestea, Partidul Renașterii, care de-a lungul a 10 ani: nu a participat la alegeri; nu a desfășurat nicio activitate; nu a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) măcar un singur raport financiar, care să-i reflecte măcar o umbră de activitate, iată că devine pe neașteptat centru de atracție pentru cârduri de deputați și primari traseiști din Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Curiozitatea este că actele de părăsire a PSRM – cel mai puternic partid de opoziție, în favoarea unui partid anonim, aproape inexistent, au loc după consultarea cu Ilan Șor. Este de remarcat că dezmembrarea PSRM de către Ilan Șor nu este una întâmplătoare, ci o activitate bine organizată. Vorba e că încă acum trei ani, Ilan Șor l-a identificat pe liderul PSRM, Igor Dodon, drept principalul inamic, unul mai periculos decât coronavirusul.
Despre șansele Partidului Renașterii de a substitui eventual Partidul Șor vom putea judeca prin prisma volumului finanțării primite din sursele lui Ilan Șor. După toate aparențele, mijloacele bănești au început deja să curgă gârlă spre Partidul Renaștere. Altminteri este imposibil să ne explicăm cum a fost posibil ca după 10 ani de hibernare în anonimat, Partidul Renaștere să organizeze zilele acestea un protest în stil șorist, în preajma sediului Delegației Uniunii Europene din Republica Moldova. Cum se zice locul sfânt nu rămâne niciodată pustiu.
Rolul lui Vlad Filat în consolidarea jurisprudenței anti-corupție a CC
Revenind la așteptata hotărâre a CC privind constituționalitatea Partidului Șor nu putem trece cu vederea eventuala contribuție a ex-premierului Vlad Filat la decizia finală. Vorba e că la 22 aprilie 2013 constituționalitatea reconfirmării lui Vlad Filat în funcția de prim-ministru, după votul de neîncredere al Parlamentului, a fost examinată de CC, care a ajuns la concluzia că doar suspiciunile rezonabile de corupție la adresa înalților demnitari sunt suficiente pentru a presupune că ele subminează principiile statul de drept. Rămâne de văzut dacă jurisprudența CC din 2013 pe marginea cazului ex-premierului Vlad Filat ar putea fi extrapolată și asupra unui partid parlamentar denumirea căruia s-a dovedit a fi sinonim cu corupția. A propos, Articolul 41(4) prevede în mod expres că partidele care prin activitatea lor, militează împotriva principiilor statului de drept sunt neconstituționale. Logica ne sugerează că dacă corupția subminează principiile statul de drept, așa cum stabilește jurisprudența CC, atunci partidele parlamentare corupte ar trebui declarate neconstituționale. Foarte curând vom vedea dacă această logică este aplicabilă.
Pentru că a ajuns vorba despre ex-premierul Vlad Filat și contribuția acestuia la dezvoltarea jurisprudenței CC e important să avem în vedere că pe 2 iulie 2023 va avea loc congresul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), pe care Filat l-a condus pe când deținea funcția de premier. Nu este exclus ca Vlad Filat să pretindă la funcția de președinte al formațiunii pentru a relua practicile pe care le cunoaște cel mai bine. Pentru a-și etala ponderea politică de cândva, Vlad Filat a încercat să sugereze publicului larg că, de exemplu, actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, i-a fost cândva un fel de băiat de mingi: „Pe timpuri nici nu-i spuneam „Băi, Igor”, el simțea la distanță, venea și pleca repede”.
Curiozitatea aici constă în faptul că Vlad Filat, de asemenea, îl considera băiat de mingi și pe Ilan Șor, care a devenit om de afaceri prosper cu ajutorul ex-premierului, probabil în schimbul unor servicii prețioase. Ulterior însă Șor l-a denunțat pe Filat, contribuind la anihilarea politică a acestuia. Tocmai aici iese în evidență diferența dintre cei doi băieți de mingi ai lui Vlad Filat. Unul l-a băgat la pușcărie, iar celălalt, alături de colegii săi ACUM-iști, a contribuit, așa cum și cât au putut, la punerea pe fugă din țară a tandemului Plahotniuc&Șor, respectiv și eliberarea lui Vlad Filat din pușcărie. Și nu numai a lui Filat, mai este un fost deținut, care a scăpat de pușcărie datorită acțiunilor ACUM-iștilor, iar acum îi amenință cu revenirea în politică.