Republica Moldova a ajuns la al 22-lea an de independenţă. Agenţia IPN şi-a propus să reflecte în mai multe materiale care au fost reuşitele şi nereuşitele în dezvoltarea ţării. Reprezentanţi ai guvernării actuale, experţi, foşti şi actuali politicieni îşi expun viziunea privind paşii făcuţi de Moldova de la 27 august 1991 şi până acum.
---
Material din ciclul IPN „Moldova 22. Paşi înainte şi paşi înapoi”, cu ocazia Zilei Independenţei
Drepturile sociale, împreună cu dreptul la un trai decent şi dreptul la proprietate sunt cel mai frecvent încălcate în Republica Moldova. Totuşi, după 22 de ani de la proclamarea independenţei, Republica Moldova a reuşit să înregistreze progrese la anumite capitole privind respectarea drepturilor omului. Autorităţile mai trebuie să întreprindă paşi reali şi să perceapă aceste drepturi ca pe o realitate, care ar trebui să devină parte a vieţii.
Moldova are progrese dar şi regrese în domeniul protecţiei drepturilor omului
Avocatul parlamentar, Anatolie Munteanu, crede că în 22 de ani de la proclamarea independenţei în Republica Moldova s-au făcut multe lucruri pentru a demonstra că nu mai vrem să împărtăşim trecutul pe care l-am avut până în anul 1991. Moldova a devenit semnatară a unor componente internaţionale importante în domeniul respectării drepturilor omului. „Mi-aş dori ca drepturile incluse şi în Constituţia Republicii Moldova în capitolul 2, şi prevederile din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi din Magna Carta să devină o realitate pentru Republica Moldova. Părerea mea este că, în primul rând, oficialităţile ar trebui să întreprindă paşi reali şi să perceapă aceste drepturi ca un adevăr sau o realitate, care ar trebui să devină parte a vieţii”, a spus avocatul parlamentar.
Anatolie Munteanu a specificat că, din păcate, se vehiculează deseori formulări de genul „noi avem legi bune, dar avem carenţe la punerea în aplicare”. El este de părerea că nu este suficient să avem legi clare, dar trebuie să avem şi o atitudine, o inteligenţă în aplicarea legii. „Pentru că o lege, oricât de bună ar fi, rămâne a fi un text pe hârtie, dacă nu primeşte interpretarea cuvenită din partea funcţionarului”, a mai spus avocatul parlamentar.
Anatolie Munteanu menţionează că, în pofida faptului, că există anumite progrese pe anumite segmente, Moldova înregistrează şi regrese la capitolul garantării drepturilor constituţionale, inclusiv privind accesul la serviciile de asistenţă medicală. Anatolie Munteanu îşi exprimă convingerea că, dacă, în timpul apropiat, Moldova nu va avea intenţii de reformare a sistemului medical, cetăţenii se vor răscula împotriva întregului sistem cu un val de informaţii despre acte de corupţie şi organizare neconformă a sistemului de sănătate.
Natalia Mardari, coordonator de programe din cadrul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), spune că după 22 de independenţă Republica Moldova, deocamdată, nu are un sistem eficient de monitorizare a respectării drepturilor omului în instituţiile de sănătate mentală. Ca rezultat, persoanele care se află în aceste instituţii sunt expuse unui risc semnificativ de exploatare şi de violenţă, de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Mai mult decât atât, aceste persoane au puţine şanse să denunţe încălcarea drepturilor lor şi să solicite despăgubiri.
Potrivit Nataliei Mardari, sunt cazuri când persoanele respective îşi petrec toată viaţa în instituţii psiho-neurologice. Condiţiile sanitaro-materiale sunt deseori neadecvate în aceste instituţii. Există cazuri când femeile deţinute în internate psiho-neurologice sunt victime ale acţiunilor abuzive cu caracter sexual, inclusiv avortul forţat; sunt cazuri de aplicarea a tratamentului inuman şi degradant, inclusiv acţiuni de ţintuire la pat, aplicare a bătăilor şi insultelor. „Se impune necesitatea efectuării reformării cadrului legal în domeniul capacităţii legale a persoanelor cu dizabilităţi mentale şi respectării riguroase a drepturilor persanelor cu dizabilităţi conform prevederilor Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi”, a declarat Natalia Mardari.
Moldova trebuie să facă faţă mai multor provocări la capitolul drepturile omului
Ministrul justiţiei, Oleg Efrim, a subliniat că, de la proclamarea în 1991 a independenţei, Republica Moldova a întreprins o serie de măsuri importante pe segmentul recunoaşterii şi protecţiei drepturilor omului, în acelaşi timp, fixându-şi obligaţiuni vizavi de respectarea acestora. Astfel, Republica Moldova a ratificat majoritatea Convenţiilor ONU de bază privind drepturile omului, acceptând extensiv obligaţiunile care derogă şi prezentând periodic rapoartele naţionale de implementare. De asemenea, au fost ratificate un număr extins de convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, inclusiv în domeniul muncii forţate şi al muncii copiilor, precum şi tratatele internaţionale privind dreptul umanitar.
Oleg Efrim menţionează că mai rămân unele provocări care impun noi abordări şi iniţiative la capitolul respectării drepturilor omului, printre care ratificarea Convenţiei Internaţionale asupra protecţiei drepturilor tuturor emigranţilor şi ale membrilor familiilor lor, precum şi recunoaşterea Comitetului ONU privind implementarea acesteia, la care cu siguranţă se va reveni, după racordarea cadrului normativ naţional la standardele europene în materie.
Rezultatele în domeniul protecţiei drepturilor omului
Ministrul justiţiei, Oleg Efrim, menţionează că Republica Moldova a atins rezultate însemnate în domeniul protecţiei drepturilor omului în procesul implementării Convenţiilor Internaţionale şi Europene, acordând atenţie sporită consolidării legislative a acestor drepturi confirmate atât în politicile de guvernare cât şi în programul-cadru al Planului Naţional de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului (PNADO). Primul PNADO a integrat perioada anilor 2004-2008 şi a fost adoptat prin prisma Declaraţiei şi Planului de Acţiuni de la Viena (1993). Cel de-al doilea PNADO, pentru perioada 2011-2014, reprezintă continuitatea politicilor, cu accente preponderente asupra aderării la instrumentele internaţionale în domeniul drepturilor omului; ajustării legislaţiei naţionale la standardele internaţionale; asigurării accesului liber la justiţie; perfecţionării mecanismelor naţionale de apărare a drepturilor omului etc.
„Republica Moldova îşi reafirmă intenţia de a valorifica toate posibilităţile structurilor internaţionale de influenţă benefică asupra situaţiei drepturilor omului. Astfel, menţionez aici iniţiativa ONU privind desemnarea unui expert internaţional responsabil de problemele drepturilor omului în regiunea transnistreană. Misiunea căruia, a rezultat cu elaborarea unui raport, care conturează un set de recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei privind respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană şi a enumerat acţiunile care urmează a fi întreprinse de către autorităţile responsabile de pe ambele maluri ale Nistrului”, a menţionat ministrul justiţiei.
Oleg Efrim a notat că în calitate de stat membru al Consiliului Europei (CoE), Republica Moldova a ratificat Convenţia Europeană privind Drepturile Omului şi majoritatea Protocoalelor sale, inclusiv Protocoalele nr. 6 şi nr. 13 care abolesc pedeapsa capitală. Republica Moldova a fost primul stat care a ratificat Convenţia europeană privind combaterea traficului de fiinţe umane. Totodată, Republica Moldova a ratificat Convenţia europeană privind prevenirea torturii şi altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante, în temeiul căreia Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) efectuează vizite periodice în Moldova.
Oleg Efrim a subliniat că în Republica Moldova se conturează tendinţa de a crea mecanisme şi pârghii de implementare a unui sistem naţional de promovare şi respectare a drepturilor omului, care să fie bazat pe instrumentele juridice internaţionale. Astfel, prin aderarea/ratificarea tratatelor internaţionale cât şi cele regionale din domeniul drepturilor omului a fost pus fundamentul unui nou sistem juridic şi social, care s-a dezvoltat vertiginos.
Avocatul parlamentar Anatolie Munteanu este de părerea că Republica Moldova înregistrează anumite progrese în respectarea drepturilor omului şi acest lucru se datorează dinamicii de dezvoltare a ţării. „Avem o dinamică bună şi dacă este să vorbesc în termeni medicali - Moldova se tratează. Nu pot să spun despre starea de lucruri din domeniul drepturilor omului că e bine sau rău. Avem o dinamică bună pe domeniul drepturilor civile, politice privind libertatea de exprimare, dreptul la opinie etc, dar avem un regres în domeniul drepturilor sociale”, a spus avocatul parlamentar.
Depunerea plângerilor la CEDO, un „trend” printre moldoveni
Întrebat despre numărul mare de plângeri depuse la CEDO de către cetăţenii Republicii Moldova, ministrul justiţiei a comentat că după proclamarea independenţei depunerea plângerilor la CEDO devenise mai mult un „trend” în societate, decât o necesitate stringentă în recunoaşterea unei violări de drepturi de către autorităţile naţionale. „Chiar şi în prezent cele mai multe cauze nu ţin de imperfecţiunea legislaţiei, care în mare parte este în conformitate cu standardele internaţionale, ci de aplicarea ei incorectă şi neuniformă”, a menţionat Oleg Efrim.
Ministrul justiţiei a specificat că pentru a evita noi condamnări în materie de neexecutare/executare tardivă a hotărârilor judecătoreşti definitive, precum şi privind nerespectarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, Guvernul a introdus un remediu la nivel naţional, prin intermediul unei legi adoptate în anul 2011. Pentru ca sistemul judecătoresc să fie funcţional pe deplin este necesară respectarea legislaţiei.
Oleg Efrim afirmă că este absolut necesară schimbarea mentalităţii şi a practicilor înrădăcinate.
Avocatul parlamentar, Anatolie Munteanu, este de părerea că lucrurile se pot schimba, dacă societatea va fi mai implicată zi de zi în treburile statului, iar guvernările trebuie să asigure comoditatea maximă a acestui proces. „Avem nevoie de un anumit grad de inteligenţă în abordare. În cei 22 de ani de la proclamarea independenţei, societatea s-a implicat insuficient ca să avem o stare de lucruri mai bună”, a concluzionat avocatul parlamentar.
Alina Marin, IPN
august, 2013
